Câte focoase nucleare vrea China. De ce refuză Beijingul un nou acord START cu SUA și Rusia
Tratatul New START a expirat, iar lumea rămâne fără niciun acord de control nuclear. SUA și Rusia nu mai sunt limitate, iar China, care își accelerează arsenalul, refuză să intre într-o înțelegere trilaterală. ONU avertizează asupra unui risc fără precedent.
Lumea a rămas, de la miezul nopții, fără niciun acord internațional care să limiteze cele mai periculoase arme existente.
Tratatul New START, care plafona numărul focoaselor nucleare deținute de Statele Unite ale Americii și Rusia, a expirat după 15 ani, iar riscul unui conflict nuclear a ajuns „la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii”, avertizează Organizația Națiunilor Unite, scrie NBC News.com.
Câte focoase nucleare vrea China. De ce refuză Beijingul un nou acord START cu SUA și Rusia
Tratatul limita la 1.550 numărul focoaselor nucleare strategice pentru fiecare parte. De acum, nimeni nu mai monitorizează oficial arsenalele capabile să distrugă o metropolă într-o singură clipă.
Moscova a propus prelungirea acordului, însă președintele american Donald Trump a refuzat, motivând că Beijingul, care este una dintre cele mai mari forțe nucleare din lume nu face parte din înțelegere.
„Ne exprimăm regretul. Inițiativa noastră de a menține limitele de control al armelor nucleare pentru încă un an, chiar și după expirarea tratatului, a rămas fără răspuns”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Citește și: Generalul (r) Ștefan Dănilă: Faptul că New START nu a fost reînnoit nu înseamnă pragul unui război nuclear
Arsenalul Chinei schimbă "jocul nuclear"
Refuzul Washingtonului este strâns legat de expansiunea rapidă a arsenalului nuclear chinez.
Potrivit estimărilor analiștilor militari, Beijingul ar putea depăși pragul de 1.000 de focoase nucleare până în anul 2030, o creștere semnificativă față de nivelurile actuale. Statele Unite susțin că orice nou acord trebuie să fie unul trilateral.
„Președintele a spus clar în trecut că, pentru a avea un control real al armelor în secolul 21, este imposibil să faci ceva care să nu includă China, din cauza stocului său vast și în creștere rapidă”, a declarat Marco Rubio, secretarul de stat al SUA.
Beijingul respinge însă această abordare.
„Forțele nucleare ale Chinei nu sunt deloc de aceeași amploare cu cele ale SUA și Rusiei și, prin urmare, China nu va participa la negocierile de dezarmare nucleară în etapa actuală”, a transmis Lin Jian, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez.
Secretarul general al ONU, António Guterres, a catalogat momentul drept unul extrem de periculos și a cerut reluarea urgentă a negocierilor. Totuși, există și voci care susțin că lipsa unui tratat oferă mai multă libertate strategică Statelor Unite.
„Paradoxal, dispariţia tratatului ne face mai puternici, face lumea mai pașnică. Lumea este complet diferită față de 2010. Dacă putem descuraja Rusia și China în același timp, riscul agresiunii lor este redus foarte mult”, a declarat Frank Miller, fost oficial al Departamentului de Stat.
Dispariția New START vine după prăbușirea altor acorduri majore de securitate, inclusiv cele care limitau armele nucleare cu rază scurtă în Europa și desfășurarea de trupe și tancuri între Rusia și NATO.
În paralel, oficialii americani și ruși au reluat recent dialogul militar la Abu Dhabi, convenind să respecte anumite angajamente timp de încă șase luni.
Între timp, Donald Trump a anunțat lansarea proiectului Golden Dome, un sistem de apărare antiaeriană cu senzori amplasați în spațiu, similar celui utilizat de Israel.
Specialiștii avertizează însă că Rusia ar putea răspunde prin creșterea numărului de rachete pentru a satura scutul american, iar în Europa mai multe state nordice pun sub semnul întrebării protecția oferită de Washington.
„Este crucial ca America să se concentreze cu adevărat pe Asia de Sud-Est, iar asta înseamnă că aliații europeni trebuie să-și finalizeze efectiv propria apărare”, a declarat Johannes Kibsgaard, locotenent-colonel în Forțele Armate ale Norvegiei.
În prezent, nouă state din lume dețin arme nucleare, într-un context global tot mai fragil, în care echilibrul strategic pare mai instabil ca oricând.
