Bruno Kahl, șeful Serviciului Federal German de Informații, a declarat că intervalul estimat se bazează pe date reale obținute de spionajul german.
Citește și: Caracatița lui Călin Georgescu. Schema mamut de manipulare prin care voia să rusifice total România
Șeful spionilor germani spune că o posibilă invazie rusească în Europa ar putea avea loc între 2029-2030, dar asta depinde de evoluțiile din conflictul ucrainean.
Când ar putea fi invadată România de trupele lui Putin. Spionajul german are anul exact
„Acest interval de timp se bazează pe date foarte exacte, dar depinde și de evoluții specifice.
Citește și: Bombardierele americane B-52 au zburat alături de F-16 ale României. Pregătim lovituri de precizie
Deci, dacă conflictul militar din Ucraina se calmează mai devreme, atunci, desigur, toate resursele, atât materiale, cât și tehnice, inclusiv armele, și resursele umane, recrutarea, vor putea reprezenta o amenințare pentru Europa mult mai devreme.
Și atunci se poate întâmpla ca amenințarea, șantajul din partea Rusiei să aibă loc chiar mai devreme decât ne așteptam”, a declarat Kahl, potrivit Mil.in.ua.
Vladimir Putin - Foto: Profimedia images
Citește și: Avioane NATO spionează Rusia venind dinspre România și Bulgaria, după „retragerea” lui Trump
Activități rusești de spionaj și sabotaj în Europa. România, una din țintele principale
Kahl a decarat că Germania și statele membre NATO se confruntă deja cu activități rusești de spionaj și influență hibridă care depășesc nivelul obișnuit.
Citește și: Rusia pregătește 6 scenarii de război în Europa. Putin vrea distrugerea Occidentului în 20 de ani
În special, Germania și alte țări europene, precum România sau țările baltice au fost deja victime ale unor sabotaje și atacuri hibride brutale orchestrate de Rusia, în special în preajma alegerilor.
„Am asistat la influențe hibride, în special în timpul alegerilor care au avut loc în Europa, și chiar la sabotaje pe teritoriul Germaniei și al altor țări europene (România n.red) care sunt efectuate într-o manieră brutală fără precedent.
Trebuie să fim pregătiți pentru ca această amenințare să persiste, indiferent de modul în care evoluează războiul din Ucraina”, a adăugat Kahl.
Citește și: Serviciul de Informații al Rusiei îl sprijină pe Călin Georgescu. „UE a comandat inculparea lui”
Rusia vrea refacerea URSS. România, în planul final al lui Putin
Șeful serviciilor de informații germane susține că Rusia încearcă să revizuiască ordinea mondială stabilită după 1990 și să recupereze vechile teritorii ale NATO, incluzând statele din estul Europei precum România, Ungaria, Bulgaria și țările baltice.
„Rusia dorește să își extindă influența în aceste state. Pentru autoritățile ruse, revizuirea frontierelor ar fi de dorit fără americani în Europa. Până acum, doar rușii au dorit acest lucru. Sperăm cu adevărat că americanii nu vor acest lucru”, a explicat Kahl.
Citește și: Rusia vrea refacerea URSS: Să revenim la sistemul internațional stabilit în 1945. România în pericol
Planul de invazie al Rusiei în Europa vizează „testarea” Articolului 5 al NATO în două direcții, în cazul în care Ucraina pică sub bocancul rusesc.
Primul front pe care l-ar putea deschide rușii în Europa ar fi un atac asupra Poloniei și/sau al țărilor baltice, țări care au făcut parte din fostul bloc sovietic.
Al doilea front ar fi în sud. În acest scenariu, Odesa ar fi deja parte a Rusiei, iar Putin ar trece la pasul 2 - respectiv destabilizarea și anexarea Republicii Moldova, scopul fiind facilitarea invaziei în România și Bulgaria.
Citește și: Avertismentul Poloniei și al șefului CE: "Rusia, o amenințare pentru România, Polonia și baltici"
România se află pe „radarul” Rusiei, mai accentuat înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, anulate de CCR din cauza ingerințelor rusești din campania cu „zero lei” a lui Călin Georgescu, candidatul susținut pe față de Rusia.
Citește și: Rusia pregătește invazia în Europa: „Putin ar putea ataca o țară NATO”. România, o țintă posibilă
Kremlinul a plănuit „anexarea” voită a României. Călin Georgescu, pionul principal din planul Rusiei
Destabilizarea României
Kremlinul a plănuit „anexarea” voită a României la noua URSS prin deturnarea alegerilor prezidențiale - care, prin alegerea lui Călin Georgescu ar fi dus la ruperea relațiilor cu UE și NATO și reîntoarcerea sub sfera de influență a Moscovei.
Călin Georgescu - Foto: Profimedia images
Chiar Călin Georgescu a declarat în mod explicit că, dacă va ajunge președinte va demara un referendum pentru scoaterea României din Uniunea Europeană și din NATO.
Citește și: Călin Georgescu vorbește ca Putin: "România, sclava UE. Trebuie referendum pentru RO-Exit și NATO"
Georgescu nu și-a ascuns niciodată simpatia pentru dictatorul Vladimir Putin și pentru „înțelepciunea rusească” pe care o menționa drept „calea sigură pe care trebuie să o urmeze România”.
După ce alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate, culmea, chiar Rusia, prin vocea lui Vladimir Putin, Serghei Lavrov, Dimitri Medvedev sau Alexandr Dughin au lansat o serie de atacuri la adresa democrației din România, acuzând țara noastră că „subminează libertatea unui candidat care e favorabil Rusiei”.
Citește și: Călin Georgescu, omul Rusiei. Lavrov a găsit vinovații pentru eliminarea candidatului extremist
Destabilizarea Republicii Moldova
Pe de altă parte, în acest moment, Rusia desfășoară o nouă operațiune de destabilizare a situației din Republica Moldova, conform unei analize recente a Institutului Robert Lansing.
Citește și: Rusia pune tunurile pe România: Vă amestecați în treburile noastre interne. Pericol în Marea Neagră
Scandalul cu arestarea bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, pare să fie chiar opera FSB care încearcă să creeze o mișcare ostilă în Republica Moldova, ca într-un final Rusia să apară ca o „salvatoare” a țării vecină cu România.
„Credem că FSB ar putea fi direct implicat în arestarea lui Guțul pentru a provoca proteste împotriva guvernului moldovean. Din 2016, operațiunile serviciilor secrete ruse în Moldova ar fi fost supravegheate de generalul Dmitri Miliutin, șeful adjunct al Departamentului de informații operaționale al Serviciului al cincilea al FSB.
Miliutin a operat frecvent prin intermediul lui Igor Ceaika, fiul fostului procuror general al Rusiei, care a fost numit recent șef adjunct al Rossotrudnicestvo, agenția culturală externă a Rusiei.
Evaluările noastre anterioare care legau numirea lui Chaika de planurile de destabilizare sunt susținute și de evoluțiile recente”, scrie într-un raport Institutul Robert Lansing.
„Igor Ceaika, lucrând alături de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, ar fi conceput strategii de subminare a președintelui moldovean Maia Sandu pentru a readuce Republica Moldova sub influența Rusiei.
Serghei Narîșkin, șeful Serviciului rus de informații externe (SVR), a susținut că Republica Moldova urmează un parcurs similar cu cel al Ucrainei, indicând un efort coordonat al FSB și SVR de a destabiliza statul moldovean”, se mai menționează în analiză.
Putin: „Prăbușirea URSS, o greșeală istorică ce trebuie reparată”
Reamintim că, de-a lungul ultimilor ani, Vladimir Putin a reiterat faptul că prăbușirea regimului comunist și a URSS a fost o "greșeală istorică" ce trebuie reparată.
Recent, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a cerut marți, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la Conferința de la Ialta (Crimeea), ca Statele Unite și Europa să revină la sistemul stabilit în 1945.
Lavrov consideră că, în 1991, după dezintegrarea Uniunii Sovietice, Occidentul a avut ocazia să restabilească încrederea în ONU ca platformă globală pentru soluții colective.
Însă, potrivit acestuia, „instinctele egoiste au prevalat”, iar politica occidentală agresivă în Europa de Est a contribuit la actualele tensiuni cu Rusia și la conflictul din Ucraina.
Uniunea Europeană se pregătește pentru apărarea împotriva Rusiei
În contextul acestei amenințări, Uniunea Europeană a publicat recent o „Carte albă privind apărarea europeană”, în care recunoaște Rusia drept o amenințare fundamentală.
UE a prezentat un plan strategic pentru consolidarea capacităților de apărare ale blocului și ale Ucrainei în următorii cinci ani.
De asemenea, Comisia Europeană a lansat proiectul economic ReArm Europe/Readiness 2030, care va oferi finanțare pentru creșterea investițiilor în apărarea țărilor membre ale UE.
Aceste măsuri sunt menite să sprijine Ucraina pe termen scurt și să întărească apărarea Europei pe termen lung.
