După ce va semna contractul pentru sistemele antiaeriene cu rază mică și a celor cu rază foarte mică, SHORAD/VSHORAD, România va avea un scut antiaerian greu de învins și va putea apăra și Bulgaria sau Ungaria.
După ce va semna contractul pentru sistemele antiaeriene cu rază mică și a celor cu rază foarte mică, SHORAD/VSHORAD, România va avea un scut antiaerian greu de învins și va putea apăra și Bulgaria sau Ungaria.
Armata Română angajează 40.000 de militari. Salarii de cel puțin 4.500 de lei pe lună. Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a declarat că va creşte numărul de militari în activitate, de la 80.000 câţi sunt acum la 120.000.
Ministerul Apărării Naționale a decis să scape militarii de vechile AKM-uri, unele de 70 de ani, și să achiziționeze 6 feluri de armament NATO. Astfel a fost pus în dezbatere publică un proiect privind procedurile aferente programului de înzestrare sistem armament individual.
În comunism, instrucţia premilitară a tinerilor devenise o cerinţă în programa şcolară din România şi avea loc atât în timpul școlii, cât şi în cel al vacanţelor. În anii ´80, au fost înfiinţate în România chiar şi tabere militare pentru tineri.
După ce va fi semnat contractul de 1,9 miliarde euro pentru rachete antiaeriene SHORAD-VSHORAD (Apărare Aeriană cu Rază Scurtă și Foarte Scurtă) MApN își va putea organiza apărarea în trepte împotriva țintelor aeriene.
Conflictul armat din jurul Israelului pune în pericol livrările pentru cel puțin două mari livrări de armament pentru Armata României. Două contracte de cel puțin 2,5 miliarde de Euro cu companii israeliene, sunt sub semnul întrebării din cauza conflictului din Israel.
Forţele Terestre din MApN reprezintă cea mai numeroasă componentă a Armatei Române destinate realizării diferitelor acţiuni militare, cu caracter terestru sau aeropurtat, în orice zonă sau direcţie.
Programul de guvernare prevede creșterea graduală a cheltuielilor și investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% unele conexe.