Europa se confruntă cu o agravare a crizei costului vieţii şi o perspectivă economică nefavorabilă, care îi va face pe consumatori reticenţi la cheltuieli.
Europa se confruntă cu o agravare a crizei costului vieţii şi o perspectivă economică nefavorabilă, care îi va face pe consumatori reticenţi la cheltuieli.
Încrederea consumatorilor europeni a scăzut în iulie, cu 3,2 puncte în zona euro și cu trei puncte în Uniunea Europeană (UE) în ansamblu, atingând „cel mai scăzut nivel de până acum” în ambele.
Cu o probabilitate destul de mare, vom intra într-o criză economică severă, transmite, joi, Florin Cîțu, fost premier. El afirmă că singura soluţie ar fi luarea unor măsuri menite să garanteze "revenirea puternică" a economiei din partea a doua a anului 2023.
Liderul UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, spune că urmează o criză economică care nu a fost generată de România, iar măsurile luate pentru protejarea populaţiei şi economiei trebuie să fie bine gândite, astfel încât să nu se revină asupra lor pentru a fi corectate.
Produsul Intern Brut al Germaniei s-a contractat cu 5% în 2020, aceasta fiind cea mai mare contracție de la criza financiară din 2009, în urma unui an marcat de consecinţele pandemiei covid-19, potrivit unor date oficiale provizorii publicate joi, relatează AFP.
Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, afirmă că nu se are în vedere reducerea programului de muncă al bugetarilor sau al salariilor în acest sector, întrucât ”astfel de măsuri accentuează criza economică şi efectele revenirii se amână pe o perioadă mai lungă”.
Premierul Ludovic Orban a explicat, vineri, că deficitul bugetar va creşte şi probabil va fi în jur de 8,5-8,6, dar că „vom avea un deficit bugetar dintre cele mai mici la nivel european”.
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a scris, pe contul său de Facebook, că „România are cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială”, deși toate deficitele bugetare „au explodat”.