Război între cercetători pe laserul de 300 milioane de euro de la Măgurele

Context

Extreme Light Infrastructure (ELI) este un proiect pentru investigarea interacțiilor lumină-materie la cele mai mari intensități și are drept scop construirea câtorva dintre cele mai puternice lasere din lume. S-a decis ca instalațiile să fie implementare în Republica Cehă, Ungaria și România.

Baza din România a proiectului poartă numele Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP). Este cunoscut drept „laserul de la Măgurele”.

ELI Delivery Consortium a anunțat pe 14 mai că infrastructurile de cercetare din Ungaria și Cehia – care au primit în 2012 alături de România finanțare din partea Comisiei Europene pentru a demara proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI) – au depus la Bruxelles, fără România, proiectul formării unui Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC).

România a reacționat și a spus că eliminarea României va duce la rezultate științifice inferioare. Managementul proiectului de la Măgurele condus de Nicolae Zamfir acuză de minciună, de acțiuni nejustificate legal și etic Asociația ELI Delivery Consortium (ELI DC) – fondată în 2013 cu scopul de a susține implementarea coordonată a celor 3 instalații de cercetare din România, Cehia și Ungaria.
Valoarea investiției este de 300 milioane euro.

Contra: bani pierduți și demisia managerului Zamfir

Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei Măgurele este condus de directorui general Nicolae-Victor Zamfir. În 26 iunie 2016, în contextul mai sus menționat, un grup de 95 de cercetători au cerut înlocuirea lui Zamfir.

„Situația din Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” devine din ce în ce mai tensionată. E vorba în primul rând de situația creată cu ”Laserul de la Măgurele” care nu a mai intrat în consorțiul european ELI-ERIC – fapt considerat de mulți cercetătorii români un fel de vot de blam dat din partea comunității științifice europene. Acest eșec presupune ca România nu va mai beneficia de fondurile date de Uniunea Europeană și va trebui să plătească costurile de operare, mentenanță și upgrade ale ELI-NP (laserul si sursa de radiație gamma) de una singură.

În acest moment, deși laserul este funcțional, în sensul că poate produce fascicul, acesta nu a fost canalizat către o cameră de reacție, astfel că, în momentul de față, el nu are nici o utilitate semnificativă din punct de vedere științific. E ca și cum ar exista un motor de automobil de lux perfect funcțional, lipsit însă de restul componentelor – așa descriu cercetătorii situația. De aceea, la ELI-NP nu s-a făcut până acum nici un experiment.

In al doilea rand, a apărut un conflict între o parte a cercetătorilor din Institut si conducerea acestuia. Scrisoarea de mai jos ilustrează acest conflict”, a sintetizat contributors.

Cercetătorii arătau că „deoarece actualul director general, Acad. N.V. Zamfir, aflat la al 5-lea mandat, a depășit cu trei ani limita de vârstă din articolul mai sus menționat, solicităm numirea imediată a unui director general interimar și organizarea în scurt timp unui concurs pentru ocuparea funcției de director general în condițiile legislației în vigoare”.

Pro: Criticile sunt nefondate

În cursul zilei de azi, un număr de aproape 100 dce cercetători implicați în proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele și-au exprimat sprijinul pentru Nicolae Zamfir.

„Ca urmare a mesajelor denigratoare la adresa Centrului de Cercetare ELI-NP și a Conducerii sale, apărute de curând într-o parte a mass-media din România, subsemnații, cercetători la Centrul ELI-NP, protestăm împotriva acestor tentative de a ne discredita și ne afirmăm prin prezenta scrisoare sprijinul pentru conducerea ELI-NP și în mod special sprijinul ferm pentru Directorul proiectului, Academician N.V. Zamfir.

Centrul ELI-NP include cei mai puternici laseri din lume (2×10 Petawatt) și un sistem de fascicul de raze gama de energie variabilă, fiind cel mai avansat centru de cercetare din lume în domeniul fotonicii nucleare. Acesta este un nou domeniu de cercetare interdisciplinară, care aduce pentru prima oară împreună lumina de intensitate și energie extreme cu fizica nucleară.

Centrul a fost construit cu fonduri europene și din Romania, în urma consensului comunității științifice internaționale că acest nou domeniu de cercetare va conduce la descoperiri revoluționare în cercetarea fundamentală și aplicată. România a fost selectată ca gazdă a acestui proiect datorită, în principal, expertizei în fizica nucleară la institutul IFIN-HH, instituția care a implementat ELI-NP. Centrul ELI-NP aduce României șansa unică de a ajunge în topul cercetării științifice cele mai avansate în lume și de a genera descoperiri fundamentale și aplicative cu impact major pentru societate.

Proiectarea și construcția unui centru de cercetare de vârf, într-un domeniu științific complet nou, este o sarcină imensă și extrem de dificilă pentru orice țară din lume. În România, această sarcină a fost dificilă și din cauza infrastructurii tehnologice limitate, a numărului limitat de cercetători și ingineri cu experiență în toate domeniile necesare, și nu în ultimul rând, din cauza complexității mecanismelor de achiziție publică. Cu toate acestea, proiectul ELI-NP este deja un succes major. Clădirile experimentale și administrative sunt finalizate de câțiva ani, laserii au demonstrat putere record în lume și peste specificațiile inițiale, cel mai complex sistem de transport al fasciculelor laser din lume este în curs de punere în funcțiune, iar primele zone experimentale au început operarea și experimente exploratorii. Sistemul de fascicul gama a fost recent recontractat, urmând ca noul centru de cercetare să devină în întregime operațional până la sfârșitul anului 2022. În vizite la ELI-NP, oameni de știință de vârf din lume și conducători de programe științifice internaționale și-au exprimat admirația pentru această reușită, precum și entuziasmul de a participa în cercetarea care demarează la ELI-NP.

În plus, unul dintre succesele cele mai mari ale proiectului ELI-NP a fost atragerea tinerilor talentați. Unul dintre fenomenele negative care afectează cercetarea românească de prea mult timp este plecarea tinerilor de valoare din România. ELI-NP a reușit să contribuie la reducerea acestui fenomen oferind condiții de lucru și perspective la nivelul oricărui mare laborator de cercetare din lume. Mai mult, s-a reusit atragerea unui mare număr de cercetători străini care contribuie cu expertiza lor la construirea centrului de cercetare.

Noi, cercetătorii subsemnați de la ELI-NP, considerăm că acest proiect unic în România este o reușită a muncii noastre. Considerăm că a fost și este esențială conducerea vizionară și fermă a proiectului de către Directorul de proiect, N.V. Zamfir, care de-a lungul timpului a făcut posibilă rezolvarea multitudinii de dificultăți tehnice, științifice, programatice, și chiar și politice, care apar inevitabil într-un proiect de asemenea anvergură.

Criticile care au început să circule în media din România sunt, în opinia noastră, nefondate în realitate și injuste. Reiterăm că implementarea unui proiect de asemenea anvergură, la timp și în buget, ar fi fost o realizare imensă pentru orice țară din lume.

În concluzie, apreciem că în timp s-a format o echipa unită intre cercetători și conducerea proiectului, echipă care acționează cu diligență și responsabilitate pentru realizarea obiectivelor proiectului. Este vital ca această echipă să continue activitatea pentru a duce cu success la final acest proiect de complexitate și dificultate unice, dar și de unică valoare pentru România și pentru comunitatea științifică mondială.

De asemenea, dorim să ne exprimăm în această scrisoare regretul și neînțelegerea pentru decizia Consorțiului de Implementare a ELI (ELI-DC) de a nu include ELI-NP în propunerea de Infrastructură de Cercetare Europeană (ELI-ERIC). În acord cu poziția conducerii ELI-NP (vezi www.eli-np.ro/documents/ELI_ERIC_may_2020.pdf), considerăm că ELI-NP este la un nivel similar de implementare cu celelalte centre ELI și că fără ELI-NP infrastructura ELI-ERIC este incompletă și nu va putea deservi utilizatorii așa cum a fost plănuit inițial. Așteptăm prin urmare ca ELI-DC să își reconsidere poziția și să includă de asemenea centrul nostru în ELI-ERIC. Suntem convinși că în final, Comisia Europeană va lua în considerare argumentele României și va lua o decizie justă privind ELI-ERIC”, arată cercetătorii în scrisoarea de susținere a proiectului și amanagerul Zamfir.

Scrisoarea a apărut pe edupedu.ro dar și la o adresă nefuncțională indicată pe pagina de Facebook a proiectului.