Dragoș Ciuparu: Trebuie să câștigăm timp pentru a găsi un tratament și a nu aglomera spitalele

DE Petre Bădică | Actualizat: 30.03.2020 - 11:33

Ministerul Educației și Cercetării a alocat suma de 25 milioane lei pentru finanțarea unor proiecte de cercetare privind limitarea extinderii și combaterea epidemiei de coronavirus.

SHARE

 MInisterul Sănătății a identificat șapte teme prioritare de cercetare care vor fi finanțate de la bugetul Ministerului educației și cercetării. L-am întrebat pe Dragoș Ciuparu, secretar de stat pe probleme de cercetare în Ministerul Educației cum ajută știința în lupta cu pandemia de coronavirus.  

Newsweek România: Cum se implică Ministerul Cercetării în criza coronavirus ?

Dragoș Ciuparu: De curând, am organizat o video-conferință cu reprezentanții instituțiilor publice care sunt implicate în cercetarea biomedicală pentru a-i întreba dacă și cum pot contribui în această criză coronavirus. Fiecare a spus cu ce poate ajuta și ce poate pune la dispoziție. Noi am făcut o platformă pe pagina noastră de Internet, numită „Bursa de idei ”. Aici, fiecare echipă de cecretare este invitată să spună cum poate contribui științific, de cât timp are nevoie pentru implementarea ideilor pe care le are, de ce buget are nevoie și ce poate livra.

Cercetătorii au propus un număr de teme de cercetare care au legătură cu COVID - 19 pe care noi le-am înaintat spre analiza Ministerului Sănătății, Ministerului Apărării și celui de Interne (care gestionează situația de criză). Am întrebat ministerele care dintre aceste teme propuse le-ar putea fi de ajutor. Noi am fost un fel de brokeri de idei științifice în lupta împotriva coronavirus.  

Care a fost răspunsul Ministerului Sănătății?

Ministerul Sănătății ne-a oferit un prim răspuns indicând șapte teme de interes pentru ei în cercetarea coronavirus. Am alocat suma de 25 de milioane din bugetul Cercetării pentru a finanța proiectele aferente acestor teme, dar și a altora în viitor, care vor fi declarate câștigătoare.

Pornind de la aceste teme, echipele de cercetători vor propune proiecte științifice. După o evaluare pe care o vom face împreună cu Ministerul Sănătății, în funcție de punctaj și de crieriile de evaluare, se va declara câștigător câte un proiect pentru fiecare din cele șapte teme de cercetare indicate de Ministerul Sănătății. Din acest moment, al deschiderii competiției de proiecte, în cel mult o lună de zile echipele de cercetare vor primi banii pentru proiecte.  

Universități și companii din țară au făcut anunțuri legate de anumite descoperiri care ar ajuta în lupta împotriva coronavirus.

Beneficiarul tuturor proiectelor de cercetare care se anunță prin țară – de la vaccinuri, la realizarea de noi tehnologii pentru producția de dispozitive și materiale sanitare – este Ministerul Sănătății. Am înțeles că se fac teste pe culturi celulare pentru a se vedea care este răspunsul, iar, ulterior, să se poată intra pe calea clasică a testelor clinice. Dar și acest parcurs este urmărit de Ministerul Sănătății. Toate proiectele sunt susținute de Ministerul Sănătății  care și monitorizează implementarea lor.    În cazul concursului de proiecte finanțat de Ministerul cercetării cu 25 miloane de lei, noi validăm, din punct de vedere științific, metodele propuse pentru cercetare de echipele care se înscriu la concurs. Ministerul Sănătății este, însă, cel care decide dacă este interesat de proiecte, care trebuie să fie aplicative, și de rezultatele lor.  

Ești profesor universitar. Cum îți faci cursurile? Se pot da examene online?

Pe o platfomă online am urcat toate cursurile necesare studenților. Am un dialog online cu studenții în cadrul căruia ei îmi pot pune întrebări. Le-am trimis cărțile pe care trebuie să le citească și ne întâlnim pe platforma Zoom.

Cât despre examene, ele se pot face prin video conferință. În SUA se folosește așa numitul „take home exam” prin care studentul primește subiectele și are un timp la dispoziție 6- 12 ore pentru rezolvarea subiectelor.

Singura condiție este ca fiecare student să lucreze independent, să nu colaboreze cu colegii. În principiu se poate, dar ar trebui făcut câte un set de subiecte separat pentru fiecare student, pentru ca ei să nu ai aibă posibilitatea de a interacționa. E mai mult de  lucru și trebuie să te asiguri că studenții sunt corecți și își rezolvă singuri lucrarea, la distanță, fără alt ajutor. Trebuie să existe o încredere reciprocă.  

Cum apreciezi răspunsul în lupta coronavirus?

Cred că s-a decis corect închiderea școlilor și universităților. Ele ar fi putut deveni focare de propagare a infecției. Bine ar fi să creștem capacitatea de testare cât putem de mult, să fie puse scanere termice la metrou, în zonele aglomerate, pentru ca lumea să nu umble afară din casă cu temperatură. Măsurile de izolare sunt potrivite și s-au dovedit corecte. Asta și dacă te uiți la ce s-a întâmplat în SUA, Marea Britanie sau Olanda, unde s-a mers inițial pe ideea de imunizare în masă (cel puțin într-o primă fază).

Și-au dat seama, tardiv, că soluția este izolarea socială. Cred că noi am procedat la izolarea socială mai devreme decât ei și asta se vede.  

Care este cea mai bună reacție împotriva coronavirus?

Singurul lucru care poate fi făcut, acum, este încetinirea răspândirii. Asta îți dă timp și îți crește  capacitatea de a-i trata pe toți cei care au nevoie. Dacă există o accelerare rapidă a răspândirii, supraglomerezi spitalele și, în special, secțiile de terapie intensivă.

Dacă sistemul medical nu mai face față, poți pierde cazuri pe care, altminteri, le puteai salva. Ideea este de a încetini cât poți de mult avansul epidemiei. Să nu ajungi la foarte mulți infectați într-o perioadă scurtă de timp pentru că durata medie de vindecare este în jur de 21 de zile. În paralel, oferim timp  cercetărorilor să caute soluții: tratamente, vaccinuri, etc.  

Concurs de idei

La finalul săptămânii trecute, au fost aprobate primele teme de cercetare în acest scop, considerate prioritare de Ministerul Sănătății, în domeniul prevenției diagnosticului, tratamentului și controlului epidemiei:

·        Dinamica transmiterii virusului SARS-COV-2 pe teritoriului României;

·        Dezvoltarea de noi tehnologii, medicamente și vaccinuri pentru prevenirea SARS-COV-2;

·        Secvențierea genomului SARS-COV-2 și analiza filogenetică a tulpinilor circulante în România;

·        Tehnici avansate și creșterea performanței în detecția precoce a virusului SARS-COV-2;

·        Evaluarea eficacității și siguranței utilizării unor protocoale de tratament inovative;

-       Abordări inovative în tratamentul și controlul pacienților infectați cu virusul SARS-COV-2;

-      Tehnici avansate de management al epidemiei în comunitate.

Dragoș Ciuparu - doctorar în Franța, profesor în SUA

Dragoș Ciuparu este profesor la Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești. Între 2010 și 2012, în mandatul de ministru a Educației al lui Daniel Funeriu, profesorul Ciuparu a fost președinte la Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică.

Timp de patru ani, între 2001 și 2005, Dragoș Ciuparu a fost Cercetător ştiinţific / Lector la Universitatea Yale. Universitatea americană a fost pe locul 17 în lume potrivit QS World Rankings. Timp de doi ani a avut o bursă postdoctorală la aceeași universitate.

Este doctor în inginerie chimică la Universitatea Denis Diderot – Paris 7

Dragoș Ciuparu a fost un membru al CNATDCU care, în 2012,

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -