Sediul social în apartament: cum se stabilește dacă plătești impozit ca locuință sau ca spațiu de firmă?
Situația unui apartament folosit ca sediu social al unei firme, dar fără activitate economică efectivă, adică fără angajați, clienți sau venituri, stârnește controverse în rândul specialiștilor fiscali privind impozitul pe clădiri. Există opinii diferite în rândul contabililor.
Unii contabili consideră că simpla declarare a sediului social la aceeași adresă transformă automat clădirea din rezidențială în nerezidențială, ceea ce ar însemna mai mulți bani de dat la stat, în timp ce alții susțin că impozitul depinde de utilizarea efectivă a spațiului.
Locuință sau spațiu de afaceri?
Oricine deține un imobil în România plătește anual impozit către bugetul local unde se află clădirea. Doar că impozitul pentru clădiri este diferit: dacă clădirea este folosită ca locuință, impozitul este de aproximativ 0,1% din valoarea impozabilă. Dacă este folosită pentru afaceri sau alte scopuri, impozitul poate ajunge la 1–1,3%.
Codul fiscal, în forma sa actualizată pentru 2026, stabilește că regimul de impozitare se aplică în funcție de activitatea desfășurată la adresă, ne explică Ana Maria Bostan, expert contabil și auditor financiar.
„Nu firma schimbă regimul de impozitare al clădirii, ci utilizarea efectivă a spațiului”, spune ea.
Ce spun experții fiscali
Dacă imobilul rămâne locuință și firma are doar sediul social, fără desfășurarea efectivă a unei activități economice și fără deducerea de cheltuieli, clădirea se consideră rezidențială. În schimb, atunci când spațiul este folosit efectiv pentru activitate economică – birou, cabinet sau sediu de lucru – și apar cheltuieli deductibile, clădirea intră în categoria nerezidențială sau mixtă, cu impozit mai mare. Mai multe pe ziaruldeiasi
