România trebuie să atragă 55.000.000.000 €, până la finalul anului. Altfel, toată societatea va suferi
România trebuie să atragă 55.000.000.000 €, fonduri europene, până la finalul anului. Altfel, toată societatea va suferi: nu atingem ţinta de deficit.
Cifrele fiscalităţii României, după nouă luni de exerciţiu bugetar 2025, "arată o ameliorare modestă a situației bugetare, datorată primului pachet fiscal, unei ușoare creșteri a colectării și unor ajustări punctuale ale cheltuielilor".
Deficitul nu este însă pe traiectoria către ținta de 8,4% din PIB, o estimare prudentă indicând 8,97%.
Riscurile majore rămân absorbția scăzută a fondurilor europene, cheltuielile curente crescute și evoluțiile macroeconomice nefavorabile.
România trebuie să atragă 55.000.000.000 €, până la finalul anului
Deficitul în trimestrul al treilea (T3) al anului acesta este sub nivelul din anul 2024, dar încă peste ținta de deficit: cu 10,9 miliarde de lei peste obiectivul rectificat.
Veniturile urcă la 24,6% din PIB, peste nivelul de anul trecut, dar rămân insuficiente pentru contrabalansarea cheltuielilor (29,9%).
Deficitul curent se reduce ușor (98,9% vs. 100,2%, în semestrul 1 - S1), semn al unei încetiniri a cheltuielilor curente și al creșterii veniturilor, conform unui studiu realizat de Tax Institute.
Citeşte şi: Deficitul bugetar al României a scăzut la 5,7% din PIB în octombrie 2025. În octombrie 2024, era de 6,2%
Încetinerea cheltuielilor curente este o veste foarte bună. Cheltuielile curente mărite, nesăbuite, au fost un simptom al anilor de creştere a deficitului bugetar până la actualul deficit excesiv.
Prognoza de 8,97% din PIB depinde crucial de atragerea a încă circa 55 de miliarde de lei din fonduri europene, până în luna decembrie.
Impozitul pe venit și cel pe salarii sunt printre punctele pozitive, în sensul că sunt la +20%, față de anul trecut, susținut de eliminarea facilităților și de un fond al salariilor stabil.
Citeşte şi: Comisarul european pentru Economie, despre deficitul României: Readuceţi fiscalitatea pe traseu
Impozitul pe dividende are un nivel ridicat. Este efectul distribuirilor accelerate, înainte de creșterile de impozit de la 1 ianuarie 2025 și 2026.
Contribuțiile sociale sunt peste așteptări în T3, cu potențialul remarcabil să depășească ținta din buget, la finalul acestui an.
Accizele au o revenire puternică, după T1. Ritmul este apropiat de ținta majorată la rectificare (49,1 miliarde de lei.
Citeşte şi: Deficit la buget de 102.000.000.000 lei în primele 9 luni. Cheltuielile bugetare, în creștere cu 11%
Faptul este normal, pentru că produsele accizabile sunt cele la care cei ce le comercializează nu prea îşi permit să facă nefăcute, pentru că este penală.
Rectificarea bugetară prezintă ținte revizuite realist, mai apropiate de o traiectorie credibilă. Dar există unele problemele majore, care gripează funcţionarea ţării.
La fondurile europene, avem doar 35 de miliarde de lei atrași, din 89 de miliarde de lei planificați.
Acesta este cel mai mare risc pentru deficitul bugetar: până la sfârşitul anului, adică la finalul lunii, trebuie să mai intre în vistieria ţării 55 de miliarde de lei.
TVA are o evoluție slabă, față de ținta stabilită la început de an (+3,8%, nominal, anual), dar cu o tendință de revenire în T3, față de T2 și T1.
GAP-ul deTVA a rămas acelaşi
Ideea este că comentatorii independenţi au spus de la începutul anului că ţinta de TVA este nerealistă şi aşa se şi dovedeşte a fi.
Nu sunt semne de scădere a GAP-ului de TVA, care probabil că a crescut, pe fondul cotelor mărite. Probabil, credem noi, GAP-ul de TVA să scadă odată cu informatizarea avansată a sistemului fiscal.
Cheltuielile cu bunuri și serviciiau cunoscut o accelerare puternică în T3 (+7,4%). Există un risc ridicat de depășire a plafonului.
Creşterea economică e slabă
Cheltuielile de personal și asistență socială au niveluri-record. Ritmul este încetinit, dar încă destul de mare.
Dobânzile au ajuns la 39,9 miliarde de lei (33% în plus, față de 2024). Asta înseamnă o presiune continuă, după episoadele de instabilitate.
Creșterea economică este slabă. PIB-ul real este cam la 1% (2,5% era ţinta din buget, de la începutul de an).
Am revenit la ţinte credibile, nu mai batem câmpii
Deficitul de 8,4% - am putea să concluzionăm, conform Tax Institute - este atins doar dacă se accelerează atragerea fondurilor europene, se limitează cheltuielile cu bunuri și servicii și se mențin măsurile fiscale, fără relaxări.
Revenirea la ținte credibile în rectificare este un pas important, dar insuficient, fără continuarea consolidării în T4.
Sustenabilitatea financiară pentru anul 2026 depinde de disciplina în cheltuieli, de progresul în combaterea evaziunii și de stabilitatea macroeconomică.
