Șoseaua de Centură a Capitalei are 70 de kilometri și se întinde pe câmpie. Nu trebuie construite nici tuneluri, nici viaducte. Cu toate acestea, pe două treimi se circulă pe o singură bandă pe sens, iar drumul este denivelat și are gropi. La o oră cu trafic ridicat, Centura Bucureștiului se parcurge în patru ore. Cozi de kilometri se formează acolo unde, în lipsa pasajelor, Șoseaua de Centură intersectează ieșirile și intrările din București.
În acest moment, pe Centura București se lucrează într-un singur punct cu trei muncitori și o mașină de construcții.
PSD a modernizat sub un kilometru pe an
Abia după după două decenii de la Revoluție, la 1 decembrie 2010, premierul Emil Boc a inaugurat 20 de kilometri modernizați pe tronsonul Chitila - Voluntari al Centurii de nord a Bucurestiului.
Au urmat șapte ani de guvernare PSD în care au fost modernizați, parțial, numai 8 kilometri din Șoseaua de Centură, între Pasajul Chitila și intersecția cu Autostrada spre Pitești. Adică, un kilometru pe an sau 1.000 de metri în 365 de zile, sub 3 metri pe zi.
În 2017, fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, a inaugurat această porțiune din Șoseaua de Centură, care a fost lărgită la două benzi pe sens.
Doi ani mai târziu, a fost confirmat că este vorba de o modernizare „șchioapă”.
În fapt, lucrările fuseseră finalizate doar în proporție de 86%
„Abia pe la începutul anilor 2000 s-a încercat modernizarea Centurii București. Ea a fost gândită pentru un oraș mai puțin dezvoltat, care nu avea o zonă metropolitană. Niciodată, înainte de 2007, nu a existat o viziune generală. S-a plecat fără o documentație de ansamblu legată de exproprieri și de relocarea de utilități. Pe atunci dacă cineva se opunea exproprierii, oprea proiectul.
Până când am intrat în UE, s-a făcut puțin, cârpeli pe Șoseaua de Centură. Pregătirea caietelor de sarcini, a studiilor de fezabilitate și a proiectelor, în general, a fost execrabilă. Organizarea licitațiilor a fost dezastruoasă, clarificările și contestațiile au durat ani de zile. Contestațiile au fost posibile tocmai pentru că aceste caiete de sarcini au fost prost întocmite, pe o documentație deficitară a CNAIR.
Până în 2007, puținele lucrări s-au făcut pe bani publici care au atras scandaluri de corupție.
Nici în ultimii zece ani nu s-a schimbat prea mult din aceste practici. Mereu se dă vina pe legislație. Acum, parcă sunt mai puține scandaluri de corupție și autoritățile arată spre Uniunea Europeană. La acestea s-au adăugat problemele financiare sau de piață. Unii constructori au dat faliment”, ne-a declarat Ionuț Ciurea, Președintele Asociației Pro Infrastructura.
CNAIR nu a răspuns întrebărilor Newsweek România legate de stadiul lucrărilor.
