Proiectul de reabilitare a căilor ferate din Timișoara, un fiasco tehnico-urbanistic

DE Mircea Neacșu | Actualizat: 14.11.2022 - 13:15
Cale ferată Timișoara / Foto: tion.ro
Cale ferată Timișoara / Foto: Asociația Pro Infrastructură

Ministerul Transporturilor a anunțat, recent, „cel mai scump proiect de care are parte orașul de pe Bega în ultimii ani”, reabilitarea căii ferate Timișoara Est – Ronaț Triaj și construirea a 4 pasaje rutiere. Specialiștii de la Pro Infrastructură spun că priectul e un fiasco.

SHARE

„Reabilitarea căii ferate din Timișoara: un fiasco urbanistic. Vineri, 04.11.2022, CFR a semnat contractul pentru reconstrucția și dublarea lotului 3 Arad-Caransebeș, pe raza municipiului Timișoara.

Studiul de fezabilitate care stă la baza proiectului are numeroase carențe care arată în principal lipsa colaborării dintre autoritățile centrale și cele locale. Pe scurt, CFR a impus o reconstrucție a triajelor chiar dacă ele nu mai sunt relevante în contextul economic actual, iar Primăria Timișoara a primit pasaje rutiere peste calea ferată, dar nu neapărat acolo unde și le-a dorit”, afirmă specialiștii Asociației Pro Infrastructură.

Citește și: VIDEO Un primar de comună se plânge că i-au schimbat roțile cu ciocanul. Are un SUV de 150.000 €

Primăria Timișoara a avut grijă de șoferi, dar i-a lăsat la urmă pe pietoni și cicliști

„Se vede că Primăria a avut mare grijă de traficul auto, dar i-a lăsat la urmă pe pietoni și cicliști care vor putea traversa calea ferată doar fraudulos pe cei doi km de la est de Str. Popa Șapcă sau "pe la cucurigu", la 10 m înălțime, în numai două locuri: pe pasarela de la Gara de Est și pe noul pasaj de pe Str. Gheorghe Adam, prevăzut cu trotuar, spre deosebire de giratoriul suspendat de la Str. Enric Baader.

Interesul primăriilor (exclusiv) pentru traficul auto ne îngrijorează. Deși Timișoara beneficiază de o cale ferată centrală, în topologie "stea", legată în multe direcții cu suburbiile, dezinteresul pentru transportul sustenabil pe șine se vede și în lentoarea implementării conceptului de tren metropolitan, deși Banatul este brăzdat de trasee feroviare încă din vremuri imperiale.

Citește și: A murit un mare actor român. A vrut să își ucidă mama care îi otrăvise soția. „Un înger m-a salvat”

Singurul punct de oprire nou prevăzut, în estul pasajului CF peste Calea Al. I. Cuza, este parcă ales special să fie cât mai departe de orice linie de tramvai. O poziție mai apropiată de Piața 700 (sau înființarea mai multor puncte de oprire între Gara de Nord și Gara de Est) ar fi asigurat accesul facil cu tramvaiul spre centrul orașului. În plus, remarcăm și lipsa unui racord spre aeroport”, explică specialiștii Asociației Pro Infrastructură.

Triajul, ideal pentru operatorii de marfă, dar ilogic pentru cetățeni

„Păstrarea configurației feroviare este ilogică mai ales în privința Gării de Est. Deși în trecut era legată de marile platforme industriale, aceasta a devenit o "parcare de vagoane" cu 15 (!) linii, lată de 100 m. Ideală pentru operatorii de marfă, este însă o barieră inutilă pentru cetățeni care nu au nici măcar un pasaj pietonal subteran, cum au toate gările moderne.

Triajul putea funcționa la fel de bine dacă era mutat câțiva kilometri mai spre est, lăsând pe actualul amplasament doar o stație de tren metropolitan cu 4 linii, mult mai ușor de (sub)traversat de traficul auto, pietonal și velo. Terenul astfel eliberat putea finanța o parte semnificativă din proiect. Dar... așa a fost mai simplu pentru CFR, să păstreze amplasamentul.

Ilogică este și păstrarea și lărgirea malului de pământ care taie orașul în două între Gara de Nord și Str. Popa Șapcă. Iată un alt efect al compromisului CFR-Primărie: o soluție rurală aplicată la doi pași de centru. Cota ridicată a liniei ferate în zonă ar fi permis proiectarea unei estacade, ușor de subtraversat, care ar fi îmbunătățit semnificativ permeabilitatea urbană. S-a discutat, dar nu s-a întâmplat nimic. Așa e mai simplu pentru CFR.

Nici soluțiile rutiere nu sunt lipsite de neajunsuri. Pasajele rutiere afectează puternic peisajul urban, având o înălțime de aproximativ 10 m din cauza regulilor CFR cu privire la firul de contact. În comparație, o subtraversare este mult mai discretă. Dar supratraversările sunt mai ușor de administrat pentru CFR, atât la execuție cât și în exploatare.

Firește, nu CFR trebuia să se îngrijească de fluxurile de trafic rutier. Pasajul pe Str. Radu de la Afumați se termină într-o intersecție în T. O subtraversare pe Str. C.A. Rosetti era soluția logică. Pasajul pe Str. Gheorghe Adam prezintă o îngustare inexplicabilă de la 4 la 2 benzi, cu un conflict de trafic (inclusiv cu tramvai) pe sensul UMT->Continental,” mai apreciază specialiștii Asociației Pro Infrastructură.

„Solicităm ministrului timișorean al Transporturilor să se așeze la masă cu primarul și să rezolve măcar câteva din aceste probleme acum, în ceasul al treisprezecelea. Contractul este de proiectare și execuție, deci încă nu este totul bătut în cuie, însă multe modificări vor depinde (și) de bunăvoința antreprenorului WeBuild”, conchid specialiștii Pro Infrastructură.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te