A absolvit Institutul de Teatru din Bucureşti în 1951, remarcându-se încă de atunci ca unul dintre cei mai talentaţi actori ai generaţiei sale. Între 1968-1976 a fost asistentul prof. Ion Cojar la IATC, potrivit site-ului CineMagia – www.cinemagia.ro.
Un episod controversat
În anii 50, Constantin Codrescu a fost căsătorit cu actrița Valeria Gagealov care a fost la un pas de moarte.
„N-a fost uşor. Erau destui împotriva noastră. Dar am avut un înger care ne-a vegheat”, a povestit actorul.
Citește și: Actrița ce a făcut din Iordache un „derbedeu”. Adrian Pintea, în patima alcoolului după despărțire
„Un înger a venit şi în altă noapte şi a atenţionat-o pe mătuşa mea, Pena, soţia fratelui mamei, sub chipul tatălui plecat spre stele al soţiei mele de atunci, Valeria. Acesta îi striga mătuşii: Salvaţi pe fiica mea! A fost otrăvită cu mătrăgună, boz şi sticlă pisată!
În iarna anului 1951 mama era convinsă că, prin căsătoria mea, a pierdut susţinerea morală şi materială într-o perioadă de restrişte a familiei noastre. Teroarea exercitată de organele de represiune au declanşat un dezechilibru grav în mintea şi sufletul mamei.
Citește și: A murit una din cele mai frumoase actrițe care se călugărise după o viață de desfrâu și alcool
A devenit o fiinţă labilă, nesigură, care a început să caute în afara familiei soluţii salvatoare, inspirate de spirite vrăjmaşe. A intrat în legătură cu o ţigancă vrăjitoare, iar răul inconştient a căzut ca un trăsnet asupra sufletului şi trupului firav al soţiei mele, Valeria. Mintea bolnavă a mamei o socotea unica vinovată a îndepărtării mele de familie.
În dimineaţa următoare visului mătuşii, aceasta a venit disperată în camera noastră şi ne-a relatat visul. Când i-am arătat fotografia tatălui Valeriei a rămas interzisă. L-a recunoscut. Aşa am înţeles de unde dureri în zona stomacului, pierderi de cunoştinţă însoţite de leşinuri.
Analizele nu explicau vreo cauză a degradării organismului soţiei mele. După vis, medicii abia atunci au înţeles adevărata cauză a bolii care părea imposibil de diagnosticat. Tot după vis am aflat că mama, când eu lipseam de acasă îi oferea Valeriei mâncare şi lichide peste care presăra nişte prafuri ciudate.
În inconştienţa ei credea că acestea vor duce la o despărţire între mine şi soţia mea. Furia, revolta, disperarea, m-au adus în situaţia de a comite un act de mare gravitate împotriva mamei mele, pe care nu-l pot uita şi nu o să mi-l pot ierta vreodată. Intervenţia fratelui meu m-a oprit.
A doua zi, ca şi cum a ieşit de sub vrajă mama şi-a cerut iertare. Valeria a fost salvată, dar a apărut o singurătate în doi care a dus la despărţire', a povestit Constantin Codrescu
Actriţa Valeria Gagealov a murit la vârsta de 89 de ani.
Fișa biografică
Excelent profesor, a îndrumat generaţii de studenţi în cadrul învăţământului artistic superior, la IATC Bucureşti, la Institutul de Teatru din Târgu-Mureş (1976-1989), iar după 1989 a fost profesor la Facultatea de Teatru a Universităţii Ecologice (din 1996) şi la Facultatea de Teatru a Universităţii ”Spiru Haret” (din 2003), potrivit sursei citate mai sus. După 1990 a fost şi director al Teatrului “Maria Filotti” din Brăila şi al Teatrului din Sfântu Gheorghe.
Ca regizor şi scenograf a pus în scenă piese din dramaturgia naţională şi universală: ”Act Veneţian” de Camil Petrescu (Teatrul de Stat Baia Mare), ”Valea cu fluturi” de Iosif Naghiu şi ”Passacaglia” de Titus Popovici (Teatrul Dramatic Braşov), ”Fraţii Karamazov” de Dostoievski, ”Judecată în noapte” de A. Vallejo, ”Pensiunea Doamnei Olimpia” de I.D. Şerban (la Teatrul Naţional Târgu Mureş), ”Care este soţul meu” de Somerset Maugham (Teatrul de Stat Galaţi), ”Cine eşti tu?”, ”Cititorul de contor”, ”Un pahar cu sifon”, de Paul Everac, ”Vara trecută la Ciulimsk” de Vampilov, ”Lumea lui Cehov” (Teatrul de Stat Sfântu Gheorghe), ”Moromeţii” de Marin Preda (coregie), ”Roata” de C. Ifrim, ”Preferam să mor de râs” de N. Ionescu, ”Frumoşii marilor oraşe” de Fănuş Neagu (coregie), ”Audienţă la consul” de I. Brad, ”Moartea unui comis voiajor” de Arthur Miller, ”Caragiale…fantasticul” – o dramatizare după proza lui I.L. Caragiale, semnată de Constantin Codrescu şi Elena Roşu (la Teatrul ”Maria Filotti” din Brăila), ”Adio copilărie” de Rozov, ”Ruy Blas” de Victor Hugo, ”Acuzarea apără” de Ştefan Berciu (Teatrul Mic din Bucureşti), ”Martor şi Judecător”, de Ion Bălan, un spectacol inspirat din viaţa lui Panait Istrati (Teatrul ”Maria Filotti” din Brăila).
În 2007 a primit titlul de cetăţean de onoare al municipiului Târgu Mureş. În 2009 Constantin Codrescu şi-a lansat un roman autobiografic, în două volume, intitulat sugestiv ”Pribeag prin viaţa mea”.
În septembrie 2016 a avut loc la Teatrul Metropolis din Bucureşti premiera piesei de teatru creştin “Brâncoveanu, Ivireanu, iubire de Biserică şi neam”, cu participarea extraordinară a lui Constantin Codrescu.
La 25 martie 2013, în cadrul celei de-a şaptea ediţii a Galei Premiilor Gopo, i-a fost decernat Premiul pentru întreaga activitate. S-a numărat printre personalităţile culturale ajunse la senectute care au fost omagiate 15 ianuarie 2018 la Ateneul Român de Ziua Culturii Naţionale.
Actorul Constantin Codrescu a primit Premiul pentru întreaga activitate, în cadrul celei de-a şaptea ediţii a Galei Premiilor Gopo, eveniment organizat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Romanesc (APFR), cu sprijinul Ministerului Culturii, Operei Naţionale din Bucureşti, ArCuB şi al Babel Communications, la Opera Naţională Bucureşti.
Anul acesta, cu ocazia Zilei Culturii Nationale, Constantin Codrescu a fost decorat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, cu Ordinul Național “Steaua României” în grad de Cavaler.
