Rezultatul? La momentul auditului, în octombrie 2019, niciun astfel de echipament nu fusese testat și certificat, însă aceste echipamente sunt folosite în continuare, ceea ce contravine articolului 8, alineatul (2), din Directiva europeană SUD, care prevede ca, dupa 26 noiembrie 2016, „numai acele echipamente de aplicare a pesticidelor care au trecut cu succes de inspecție pot fi utilizate în scop profesional”, arată publicația citată.
”Lipsa punerii în aplicare a unui sistem pentru testarea EAP da naștere unor riscuri pentru oameni, animale și mediu, prin utilizarea unor EAP necertificate și prin lipsa informării operatorilor care folosesc EAP portabile și de spate cu privire la riscurile specifice legate de utilizarea acestor echipamente”, se arată în raportul realizat de Uniunea Europeană.
Aceasta este concluzia raportului întocmit de echipa de audit, care a venit în România ca să vadă cât de sustenabil gestionează autoritățile și fermierii produsele de protecția plantelor.
ANF a precizat că întârzierea semnificativă în instituirea sistemului de testare și certificare a fost cauzată de costurile de achiziționare a echipamentelor de testare necesare. Comisia a evidențiat pentru prima data preocupările sale în acest sens într-o scrisoare adresată României în octombrie 2017, când Ministerul Agriculturii era condus de Petre Daea.
Autoritatea Națională Fitosanitară a explicat ca a avut în vedere externalizarea testarii echipamentelor de aplicare a pesticidelor, deoarece acest lucru este permis de directivă și se întâmplă deja în alte state membre, însă a fost luată decizia politică de a nu externaliza aceste activități către operatori privați.
