Nedreptatea din legea pensiilor arată că există pensionari care iau mai puțini bani față de cât au muncit. Un pensionar a muncit înainte de Revoluție peste 200 de ore pe lună. Un altul a muncit doar 170 de ore după Revoluție.
Citește și: Cine sunt pensionarii revoltați că nu au primit cardul de alimente, deși au sub 1.700 lei pensie ?
Formula de calcul după care vor fi recalculate pensiile nu ține cont de faptul că unii pensionari au muncit inclusiv sâmbăta față de cei de după 1989, care nu au muncit decât 5 zile.
Astfel, pensionarii de dinainte de 1978 figurează în noua Lege a pensiilor cu 204 ore de muncă pe săptămână, iar în 2001 numărul mediu este de 170.
Calculul pensiei nu ține cont de numărul lunar de ore lucrate
Formula de calcul: VPR x Numărul total de puncte.
VPR este valoarea punctului de referință care va fi de 81 de lei, potrivit noii legi a pensiilor.
Citește și: Cine sunt angajații care pot ieși la pensie și cu 7 ani mai devreme. În ce domenii au lucrat
Număr total de puncte reprezintă suma dintre: puncte contributivitate + puncte stabilitate + puncte perioade asimilate si necontributive.
Punctele de contributivitate sunt anii în care ai contribuit la sistemul de pensii. Ai contribuit 35 de ani, primești 35 de puncte. Ai contribuit 30 de ani, primești 30 de puncte.
Punctele de stabilitate sunt punctele pe care le iei în plus pentru că ai rămas în câmpul muncii peste cei 25 de ani.
Punctele de stabilitate se acordă astfel:
- 0,50 puncte/an, pentru anii din intervalul 26 - 30 de rămânere în muncă, inclusiv;
- 0,75 puncte/an, pentru anii din intervalul 31 - 35, inclusiv;
- 1 punct/an, pentru anii din intervalul 36 - 40 ş.a.m.d.
Puncte necontributive: perioada armată, facultate și șomaj (0,25 pentru fiecare).
Ce spune noua Lege a Pensiilor
„În cazul în care în carnetul de muncă, în carnetul de asigurări sociale sau în oricare alt act prevăzut de lege au fost înregistrate salarii pe oră ori salarii pe zi, salariile lunare se vor calcula prin înmulțirea salariilor orare sau, după caz, zilnice, cu numărul mediu de ore pe lună, respectiv cu numărul mediu de zile lucrătoare pe lună din perioadele respective, astfel:
a) 25,5 zile (204 ore) pe lună, pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1978;
b) 24,5 zile (196 ore) pe lună, pentru perioada 1 ianuarie 1978 - 1 martie 1990;
Citește și: Cât vor fi punctul de pensie și pensia minimă la 1 ianuarie? Cine va primi încă 30% la recalculare ?
c) 23,6 zile (189 ore) pe lună, pentru perioada 1 martie 1990 - 30 septembrie 1990;
d) 21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru perioada 1 octombrie 1990-1 ianuarie 1997;
e) 21,16 zile (169,33 ore) pe lună, pentru anul 1997;
Persoanele care au lucrat înainte de 90 au mai multe ore de muncă decât cei care au muncit după
f) 21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru anul 1998;
g)21,50 zile (172 ore) pe lună, pentru anul 1999;
h) 21,67 zile (173,36 ore) pe lună, pentru anul 2000;
i) 21,42 zile (171,36 ore) pe lună, pentru anul 2001;
j)21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru anul 2002;
k) pentru anul 2003 și în continuare numărul mediu de zile și, respectiv, de ore lucrătoare pe luni se vor calcula conform prevederilor art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la zilele de sărbătoare legală.
Salariile prevăzute mai sus (la alineatul (3)), care se utilizează pentru determinarea punctajelor lunare, sunt salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:
- salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;
- salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;
- salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare, în situaţiile enumerate la alineatul (3):
– pentru perioada 1 martie 1970 – 1 septembrie 1983:
- 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5 – 10 ani;
- 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10 – 15 ani;
- 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15 – 20 ani;
- 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;
– pentru perioada 1 septembrie 1983 – 1 aprilie 1992:
- 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3 – 5 ani;
- 6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5 – 10 ani;
- 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10 – 15 ani;
- 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15 – 20 ani;
- 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;
– pentru perioada 1 aprilie 1992 – 1 aprilie 2001: sporul înscris în carnetul de muncă sau dovedit cu adeverințe eliberate de către angajatori sau alte persoane juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date.
Persoanele care nu fac dovada venitului total lunar realizat şi ale căror drepturi de pensie se stabilesc cu utilizarea veniturilor salariale beneficiază de majorarea punctajelor lunare, corespunzătoare stagiului de cotizare realizat în perioada 1 februarie 1975 – 1 aprilie 2001, cu 10 %”.
Legea pensiilor a trecut de Senat și merge la vot în Camera Deputaților. Legea Pensiilor ar trebui să intre în vigiare în septembrie 2024 și poate suferi modificări.
Câteva exemple de calcul al pensiilor
Persoană cu 41 ani de muncă:
„La 41 ani contributivi (fără adaos de la grupă, armată, studii superioare) o să beneficiați de 12.25 puncte de stabilitate care se adaugă la punctajul total de 52.63943.
64.88943 puncte înmulțit cu 81 de lei punctul de referință = 5256 lei pensia lunară”, a fost răspunsul unui oficial.
Citește și: Cine sunt angajații care pot ieși la pensie și cu 7 ani mai devreme. În ce domenii au lucrat
„Eu am în total 48 de ani vechime. Am lucrat 20 ani în grupa 1 toxic 100%, deci am beneficiat de 10 ani reducere.
Aș vrea să știu (după recalculare pe noua lege) cum se vor calcula punctele lucrate peste cei 25 de ani. Câte puncte voi primi?”, a întrebat altcineva.
Respectiva persoană ar urma să strângă 52 de puncte, la care se adaugă 16 puncte, în total 68 de puncte. Pensia va fi 5.500 de lei.
