România ar putea să aibă un sistem de previziune a cutremurelor ca în Japonia. Ce anume face acesta?

Cercetători ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) au publicat un studiu, care urmărește dezvoltarea unui sistem de anticipare a replicilor seismice în România.

Acesta e capabil să ofere prognoze din primele ore și până la câteva zile după producerea unui cutremur principal.

Echipa, formată din Cristian Ghiță, Bogdan Enescu, Alexandru Marinus, Iren-Adelina Moldovan, Constantin Ionescu şi Eduard Gabriel Constantinescu a adaptat pentru condițiile locale o metodă statistică utilizată în Japonia, pentru prognoza replicilor.

România ar putea să aibă un sistem de previziune a cutremurelor ca în Japonia

Studiul a testat metoda pe două secvențe de replici crustale (de suprafață) produse de cutremure moderate cu aceeași magnitudine: Vrancea–Mărășești (2014) și Gorj–Oltenia (2023), ambele având Mw 5,4.

Pentru secvența din Vrancea–Mărășești, autorii studiului notează că șocul principal (Mw 5,4; ML 5,7) a avut loc la 22 noiembrie 2014, la circa 40,9 km adâncime, fiind urmat de 222 de evenimente, înregistrate pe aproximativ 70 de zile.

În cazul Gorj–Oltenia, analiza include un posibil preșoc (Mw 4,8), pe 13 februarie 2023, urmat de șocul principal (Mw 5,4; ML 5,7), produs pe 14 februarie 2023 (15:16:52), la circa 14 km adâncime, confor Mediafax.

Citeşte şi: Cutremur sâmbătă la prânz în Vrancea. Ce magnitudine a avut seismul?

Autorii îl descriu drept cel mai mare cutremur raportat/înregistrat în zona Gorj. Catalogul utilizat pentru această secvență cuprinde peste 2.000 de evenimente.

Cercetătorii folosesc o procedură „de vârf” (testată anterior în Japonia) care poate rula aproape în timp real: ia datele din primele ore după cutremur (așa-numita perioadă de „învățare”).

Estimează apoi parametrii unei descrieri statistice a replicilor, apoi produce prognoze pentru următoarele ore – și poate repeta procesul, pe măsură ce intră date noi.

Citeşte şi: Japonia, zguduită de un cutremur puternic, marți dimineață. Ce magnitudine a avut seismul

Metoda folosește două legi statistice clasice din Seismologie:

• Omori–Utsu, care descrie cum scade în timp numărul replicilor după șocul principal (la început multe, apoi tot mai rar);
• Gutenberg–Richter, care descrie distribuția magnitudinilor (foarte multe seisme mici și mult mai puține mari).

În practică, sistemul estimează rapid parametrii acestor legi folosind datele din primele ore după cutremur și actualizează probabilitățile pe măsură ce apar noi înregistrări. În studiu, prognozele au fost construite pe ferestre de „învățare” de 3, 6, 9, 12 și 24 de ore, pentru a estima riscul de replici în intervalele următoare.