România câștigă timp. Ce a convins Fitch să nu ne retrogradeze și ce trebuie făcut să nu ajungem la „junk”?
Agenţia Fitch a decis să mențină ratingul României la „BBB-”, ultima treaptă recomandată investițiilor. Aceasta reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, deși în scădere, și a creșterii raportului dintre datoria publică și PIB.
Fitch nu bagă România în categoria „junk” rezervată statelor considerate cu risc ridicat dar ratingul de țară rămâne la „BBB minus”.
Este ultima treaptă din categoria investment grade. Următorul pas în jos ar însemna intrarea în zona speculativă („junk”).
Cu alte cuvinte, Fitch nu consideră problema rezolvată și păstrează deschis riscul unei retrogradări.
România câștigă timp. Ce a convins Fitch să nu ne retrogradeze și ce trebuie făcut să nu ajungem la „junk”?
Principalul punct slab este situația finanțelor publice: deficite bugetare foarte mari și o datorie publică în creștere. Fitch spune că măsurile de consolidare fiscală din 2026 sunt importante, dar trebuie implementate și să producă rezultate.
Deci România a evitat retrogradarea, dar nu a ieșit din zona de pericol.
Sunt însă niște argumente foarte clare care au cântărit în favoarea României.
Deficitul a început să scadă
Fitch estimează pentru 2026 un deficit de 5,9% din PIB, sub ținta Guvernului de 6%.
Este o diferență importantă față de 9,3% în 2024. În primul semestru din 2026, deficitul cash a fost de 42 miliarde lei, adică aproximativ 2% din PIB, față de 70 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025.
Cu alte cuvinte, Fitch vede că măsurile fiscale au început să funcționeze.
România are încă avantajul UE
România este susținută de apartenența la UE, accesul la fonduri europene și finanțarea externă, precum și de un PIB pe locuitor și indicatori de guvernanță peste media statelor din aceeași categorie de rating.
Fondurile europene sunt o plasă de siguranță
PNRR, fondurile de coeziune și mecanismul SAFE reduc necesarul de finanțare de pe piețe în 2026 și susțin investițiile.
Însă sunt și vulnerabilități în ceea ce privește România, iar Fitch enumeră patru dintre acestea
- deficit mare
- datorie în creștere. Estimările arată că datoria publică ar urma să sjungă la 64,5% din PIB în 2028. La finalul anului 2025 era 59,3%.
- deficit de cont curent
- incertitudine politică
La acestea se adaugă inflația ridicată.
Cât timp are România?
Fitch tocmai ne-a dat timp, nu ne-a dat un certificat de sănătate financiară. Agenția spune că îmbunătățirea constantă a deficitului și creșterea încrederii că datoria poate fi stabilizată ar putea duce la trecerea perspectivei de la negativă la stabilă.
Deci există și un scenariu pozitiv Dar este și unul negativ.
Scenariul bun: Deficitul continuă să scadă, ceea ce înseamnă că datoria se stabilizează, reformele continuă, fondurile UE sunt absorbite, politica devine predictibilă, perspectiva poate reveni la stabilă.
Scenariul rău: Consolidarea fiscală se oprește ceea ce înseamnă că deficitul rămâne foarte mare, datoria continuă să urce, rămâne și un blocaj politic, asistăm la pierderea unor fonduri europene, iar investitorii cer prime de risc mai mari. Astta înseamnă retrogradare sub BBB-.
Ce s-ar întâmpla dacă România ar intra în „junk”?
România ar putea în continuare să se împrumute. Problema ar fi că o parte dintre investitorii instituționali au reguli care îi împiedică să dețină obligațiuni sub investment grade.
Deci baza potențială de investitori s-ar putea restrânge, iar România ar trebui să convingă investitori dispuși să accepte un risc mai mare.
Citeşte şi: Fitch avertizează că măsurile fiscale ar putea întâmpina şi dificultăţi în procesul de implementare
