EXCLUSIV Ce spune negociatorul României despre restituirea Tezaurului. Rușii nu ne răspund la mesaje

DE Petre Bădică | Actualizat: 18.03.2022 - 17:35

Ultimele discuții pe subiectul tezaurului românesc aflat la Moscova s-au dus în urmă cu 3 ani.

SHARE

De atunci, toate încercările României de reluare a discuțiilor s-au lovit de o tăcere absolută venită de la Moscova.

Citește și: Ceasurile de lux ale lui Vladimir Putin: Unul dintre ele costă 500.000 € . Pe ce mână îl poartă

Tezaurul Băncii Naţionale a României a fost evacuat la Moscova în decembrie 1916 şi depozitat în Banca de Stat a Rusiei. Ulterior, tezaurul a fost confiscat de Rusia sovietică. Prin trimiterea tezaurului la Moscova, România a vrut să evite ca valorile acestuia să ajungă în mâna Puterilor Centrale care amenințau integritatea statală.

Citește și: Cu ce fugi de acasă în caz de război: 3 litri apă, baton energetic, bandaj, foarfece. LISTA COMPLETĂ

Nenorocul a fost constituit de venirea comuniștilor la putere în Rusia în urma Revoluției din octombrie 1917. Noua conducere a lui Lenin a  refuzat să returneze tezaurul României după cucerirea puterii și terminarea primul război mondial.

Părți mici din Tezaur au fost restituite în trei tranșe separate. Dar, cea mai mare parte din tezaur a rămas nerestituit. Tezaurul Băncii Naționale a României cuprindea valori aparținând unor diverse bănci românești private, societăți comerciale, persoane particulare, colecții de artă, bijuterii.

Negocieri care trenează de 20 de ani

Prin Declarația comună a miniștrilor afacerilor externe român și rus, semnată la 4 iulie 2003, la Moscova, a fost stabilită crearea unei Comisii comune care să studieze problemele izvorâte din istoria relației bilaterale româno-ruse, inclusiv problema Tezaurului României.

Comisia s-a constituit dar nu a reușit să ajungă la o înțelegere finală. Ultima oară când s-au întâlnit experții din Românai și Rusia a fost în urmă cu 3 ani.

Discuțiile, împotmolite la Moscova

„În perioada 7-8 noiembrie 2019 a avut loc la Moscova cea de a V-a sesiune a Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în timpul primului război mondial. Sesiunea a fost găzduită de partea rusă și s-a desfășurat sub coordonarea celor doi co-președinți, prof. univ dr. Ioan Bolovan, membru-corespondent al Academiei Române, co-președintele componentei române, respectiv academician Alexandr Oganovici Ciubarian”, anunța MAE

Ioan Bolovan: Războiul a îngreunat negocierile

Newsweek România l-a contactat pe academnicianul Ioan Bolovan care a spus că negocierile sunt blocate de lipsa de reacție a părții ruse.

„Din noiembrie 2019 nu ne-am mai întâlnit cu partea rusă, acea întâlnire având loc la Moscova, conform principiului alternării locațiilor. Întâlnirea programată pentru 2020, în Romania, nu a mai avut loc datorită epidemiei.

La propunerea mea, din 2021, de a relua întâlnirile nu am primit un raspuns”.

L-am întrebat pe profesorul Ioan Bolovan dacă poate estima când vom avea o formă finală a negocierilor. „Personal, nu pot estima nimic în acest sens”, a spus profesorul care crede că „războiul a îngreunat reluarea negocierilor”. 

Ce s-a discutat la ultima întâlnire româno-rusă

„În cadrul ședinței, au fost audiate comunicări, care au pus în lumină stadiul cercetărilor cu privire la tezaurul românesc. O atenție deosebită a fost acordată istoriei restituirilor valorilor românești, de către URSS, României, în anii 1935 și 1956. Comunicările cu privire la restituirile din 1935 și 1956, prezentate de experții din ambele țări, au conținut multe date statistice importante. În comunicarea prezentată de partea română, au fost, de asemenea, apreciate eforturile experților sovietici, care, în anii dificili ai celui de-Al Doilea Război Mondial, au reușit să mențină intacte valorilor românești. Referatul părții ruse a pus în evidență existența unor inventare amănunțite, întocmite în perioada 1921–1950, care s-au aflat la baza restituirilor parțiale, din anii 1935 şi 1956. În acest context, părţile au reiterat importanţa activităţii de identificare, în arhive, de noi documente”, arată MAE potrivit documentului de mai sus.

Ce conține Tezaurul României la Moscova

Între 12 și 14 decembrie 1916, în gara Iași, s-au încărcat în 17 vagoane un număr de 1738 casete, în care se afla depozitat aurul, deținut sub formă de lingouri și monede diverse, în valoare totală de 314.580.456 lei aur. La acestea s-au mai adăugat două casete, conținând bijuteriile Reginei Maria, evaluate la 7.000.000 lei aur. La terminarea operațiunilor de încărcare s-a semnat un Protocol în trei exemplare, câte unul pentru partea rusă, Ministerul de Finanțe român și Banca Națională. Transportul a plecat imediat și a sosit la Moscova la 21 decembrie 1916.

Citește și: Experții, șocați de incompetența armatei ruse. A pierdut blindate cât să echipeze armata Germaniei

La 18 iulie 1917, Consiliul de Miniștri hotăra, la propunerea lui Nicolae Titulescu, atunci ministru de finanțe, strămutarea avutului Băncii Naționale în Rusia.

Noul transport s-a făcut în perioada 23 – 27 iulie 1917. Trenul avea 24 de vagoane, din care trei vagoane reprezentau valorile Băncii Naționale, cu o valoare declarată de 1.594.836.721 lei, dintre care aur efectiv în valoare de 574.523 lei. Valorile Casei de Depuneri ocupau 21 de vagoane, respectiv 1.661 de casete, al căror conținut era estimat la circa 7,5 miliarde lei. Sursa AICI

Schimbarea regimului politic din Rusia, în 1917, a consemnat refuzul regimului comunist de a returna tezurul românesc în totalitatea lui.

Ce s-a restituit

Pe 16 iunie 1935, în gara Obor din București, au sosit 17 vagoane de marfă, încărcate cu 1.443 de lăzi, provenind de la Moscova, din ordinul guvernului URSS, care a decis să restituie României o parte din bunurile care au fost depozitate la Kremlin.

A doua restituirea a avut loc în 1956 ca un gest de bunăvoință al tovarășilor ruși.

Lista bunurilor restituite includea Tezaurul de la Pietroasele, 120 de tablouri semnate de Nicolae Grigorescu (dintr-un total de 1350 de picturi, gravuri și desene), vase liturgice din aur și argint, cărți și miniaturi vechi, bijuterii, 156 de icoane, 418 tapițerii, 495 obiecte de cult religios, etc.

În 1994, partea rusă a trimis 12 monezi de aur pentru dezghețarea relațiilor bilaterale.

Partea consistentă a tezaurului a rămas în Rusia.

 

 

 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.