Cum vor fi stabilite salariile din mediul privat, în funcţie de pregătirea profesională a fiecăruia?

După ce a stabilit pentru bugetari ierarhizarea salariilor - o ţintă a negocierilor purtate cu sindicatele din branşă peste trei decenii, acum, Guvernul vrea să reglementeze indicii de ierarhizare a salariilor din mediul privat.

Dar aceşti indici de ierarhizare, chiar dacă presupunem că vor fi corect gândiţi, vor fi inutili, pentru că oricum mediul privat stabileşte salariile în funcţie de calificarea fiecăruia.

Iar dacă vor fi peste ce stabileşte piaţa muncii, în mediul privat, vor provoca distorsiuni care vor impieta mediului de business, într-o manieră asemănătoare cu stabilirea salariului minim, dar cu un impact mai mare.

Cum vor fi stabilite salariile din mediul privat, în funcţie de pregătirea profesională a fiecăruia?

Guvernul pregătește un proiect de lege, care vizează salarizarea minimă diferențiată, în funcție de calificarea profesională, în mediul privat.

Intenția proiectului e aceea de a revizui și a adapta actualele reglementări privind salariul minim, pentru a stimula profesionalizarea forței de muncă și pentru a reduce amploarea fenomenului de muncă la gri.

Dar oricum mediul privat, pentru a-şi asigura competitivitatea (iar la noi în ţară acesta e foarte competitiv), face exact acest lucru, deci măsura pare a fi superfluă.

Citeşte şi: Salarii mai mari cu 10% pentru o categorie de profesori. Instanța supremă a hotărât

Guvernul propune un proiect de lege pentru salarizarea minimă diferențiată, în mediul privat, cu coeficienți între 1,00 și 1,40, în funcție de calificarea profesională a angajaților.

Ierarhizarea salarială vizează stimularea formării profesionale, recunoașterea investiției în Educație și reducerea fenomenului muncii la gri în România.

Totuşi, pentru combaterea muncii la gri şi la negru, există alte metode de inginerie economico-legislativă, pe care un guvern responsabil le poate lua.

Citeşte şi: Criză? Salarii de lux, la CE Oltenia: director - 30.000 lei, lider sindicat - 10.500 lei

Potrivit notei care însoțește proiectul, se pleacă de la premisa că România are un număr semnificativ de persoane angajate pe salariul minim.

Aplicarea acestuia pentru toate categoriile de personal, indiferent, de pregătirea lor, nu ar mai corespunde obiectivelor economice și sociale actuale.

Iniţiatorii proiectului, în nota de fundamentare, subliniază că este necesară stabilirea unor coeficienți de ierarhizare în mediul privat.

Citeşte şi: Ce salarii au românii în Germania? Iată cât câștigă la 20, 30 sau 40 de ani

Valoarea de bază a salariului minim ar urma să rămână aceea stabilită la nivel național, prin hotărâre de Guvern, însă se vor aplica următorii coeficienți de salarizare:

1,00 pentru lucrătorii necalificați,
1,10 pentru lucrătorii calificați,
1,20 pentru cei cu formare tip școală de maiștri,
1,30 pentru tehnicieni și
1,40 pentru cei care dețin studii superioare.

Imagine de ansamblu cu Rafinăria Petromidia, din Năvodari - Foto: INQUAM PHOTOS/Bogdan Chesaru

În practică, asta înseamnă că, dacă salariul minim brut pe țară rămâne neschimbat, un tehnician ar urma să încaseze cel puțin cu 30% mai mult decât lucrătorul necalificat din cadrul aceleiași companii. Un absolvent de studii superioare - cu cel puțin 40% mai mult, adică peste 6.000 de lei.

Cum vor fi stabilite salariile din mediul privat. Sporurile rămân la altitudinea firmelor

Proiectul de lege subliniază și faptul că aceste majorări nu includ alte sporuri, indemnizații sau bonusuri, care rămân la latitudinea fiecărui angajator, în funcție de legislația aplicabilă și de politicile interne.

Inițiatorii proiectului argumentează că această ierarhizare va contribui la impulsionarea formării profesionale, oferind un stimulent financiar pentru cei dispuși să își dezvolte competențele și pregătirea.

Noul mecanism este văzut drept o măsură corectă de echitate socială, capabilă să recunoască angajaților mai calificați eforturile și investițiile în educație și specializare.

Cum vor fi stabilite salariile din mediul privat. Ce se întâmplă cu productivitatea?

În plan economic, autoritățile estimează că s-ar putea reduce fluctuația forței de muncă, iar productivitatea să crească pe termen mediu și lung. Dar productivitatea muncii scade în România exact pentru că, printre altele, Guvernul creşte mereu, artificial, salariul minim, prin lege.

Pentru mediul de afaceri, aceste modificări implică costuri suplimentare, mai ales în sectoarele cu un număr mare de salariați plătiți aproape de nivelul minim. Şi nu numai pentru aceştia, pentru că toate salariile, nu numai la cei ce sunt plătiţi la salariul minim, se recalculează, atunci când creşte prin lege salariul minim pe economie.

Proiectul sugerează însă că aceste costuri pot fi amortizate prin avantaje, precum fidelizarea angajaților, scăderea ratei de plecări și profesionalizarea personalului.