Cele 19 state ale zonei euro sunt deseori criticate pentru că nu rezolvă disparităţile dintre economiile lor. Diferenţele dintre statele din sudul Europei, care tind să aibă datorii publice mai mari, şi ţările nordice care practică o disciplină bugetară mai strictă, au provocat tesniuni când zona euro încerca să rezolve criza datoriilor suverane din 2010.
Miniştrii de Finanţe ai regiunii au luat măsuri importante pentru a elimina aceste diferenţe. Aceştia au decis luni că Mecanismul European de Stabilitate (ESM), creat în 2012 pentru a oferi fonduri ţărilor care au nevoie să fie salvate, ar trebui să joace un rol mai puternic în conceperea şi implementarea programelor de salvare, sarcină care în timpul crizei datorilor a revenit Comisie Europene, Băncii Centrale Europene şi FMI.
Discuţiile au fost blocate timp de un an, din cauza diferenţelor politice dintre ţările implicate, dar măsura este aşteptată să fie adoptată de parlamentele naţionale anul viitor.
ESM va fi un fond de urgenţă disponibil pentru Mecanismul Unic de Rezoluţie, din 2022, cu doi ani mai devreme decât se prevedea iniţial.
”Va întări şi va completa pilonul de rezoluţie al Uniunii Bancare şi va ajuta ca prăbuşirea unei bănci să nu aibă efecte economice extinse sau să provoace instabilitate financiară”, au spus miniştrii.
Planul convenit de miniştri mai include şi alte măsuri, cum ar fi negocierea unei Scheme Europene de Asigurare a Depozitelor, care va proteja depozitele băncilor de retail din regiune. Acesta rămâne însă o problemă politică sensibilă în regiune.
