ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a crescut în intervalul 23 iunie-1 iulie de la 3,09%, la 3,24%, iar indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut de la 3,16% la 3,29%. De asemenea, indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut de la 3,20% la 3,50%.
Creșterea spectaculoasă a ROBOR a pus în gardă pe toată lumea: creditorii încep să fie mai atenți la modul cum acordă împrumutrile, cei care au luat credite riscă să nu le mai poată plăti, iar economiști privesc spre viitor cu scepticism.
Creșterea indicelui ROBOR ar putea crea mari probleme pentru românii cu credite pe termen lung, în general, credite imobiliare, poate încetini creșterea economiei și poate duce la reapariția împrumuturilor neperfomante, care vor pune presiune pe sistemul bancar.
Scădere a creditelor imobiliare
Creșterea indicelui ROBOR are la bază o presiune creată nu numai de cererea mărită de credite din partea populației, cât și de faptul că statul se împrumută masiv de la bănci, a explicat economistului Valentin Ionescu, consultat de Newsweek România.
Presiunea creată de către stat a crescut semnificativ în anul 2017. „În luna decembrie, expunerea băncilor pe datoria stat era de 22% din totalul acțiunilor bancare, care este unul dintre cele mai ridicate nivele din ultimii ani. Este o mare problemă că statul se împrumută”, a declarat Valentin Ionescu.
România se confruntă cu o creștere a creditelor ipotecare pe persoană fizică, de la 21% la 54% (din total creditelor acordate gospodariilor), care este cu mult peste valorile dinainte de criză, a precizat Valentin Ionescu, citând un un raport publicat de către Fondul Monetar Internațional pentru perioada 2008-2017,
„Când crește dobânda, crește și numărul creditelor neperformante, și nu știu dacă băncile au interesul să facă asta acum acum. O creștere de ROBOR determină o incapacitate de plată a debitorilor”, a precizat Valentin Ionescu.
Principalele efecte ale acestei creșteri vor fi resimțite pe piața imobilară, arată economistul, aceasta fiind principala sursă de credite. „Pe termen scurt o să existe o scădere a creditelor imobiliare, dar și o scădere a pieței imobiliare.”
Valentin Ionescu consdieră că Roborul va crește în continuare, dar nu într-un mod abrupt, dacă statul va continua să împrumute bani pentru a-și acoperi „cheltuielile nesăbuite”.
„Există un deficit bugetar, deoarece statul se împrumută fără să creeze bani”, a menționat economistul.
Inflația va crește, dobânda va crește
Cristian Păun, profesor universitar de Finanțe Internaționale la Academia de Studii Economice din București consideră că influența vine, în primul rând, de la inflație. „Între dobândă și inflație există o relație de directă proporționalitate. Când crește inflația, imediat crește și dobânda”, a menționat acesta pentru Newsweek România.
Specialistul vorbește și despre ultimele intenții ale băncii centrale de a restrânge creditul ipotecar și de consum prin plafonarea în jos a limitei de împrumut. La fel ca economistul Valentin Ionescu, Cristisn Păun a menționat creșterea semnificativă a creditului în ultima perioadă care pune presiune pe lichiditatea din sistemul bancar.
Legat de posibila evoluție a indicelui, profesorul consideră că atâta timp cât inflația va crește, dobânda va crește chiar mai accelerat. „Pentru că așteptările privind inflația influențează atât cererea de capital cât și oferta de capital: când se anticipează o creștere de prețuri cei care dețin capitalul îl vor transforma în bunuri de folosință îndelungată (oferta de capital scade și, implicit dobânda crește) în timp ce cei care doresc un credit se vor grăbi să îl obțină pentru a-l returna ulterior la o putere de cumpărare mai scăzută (cererea de capital crește și, implicit, dobânda crește)”, a menționat Cristian Păun.
Dacă acest puseu inflaționist se dovedește a fi unul pe termen mediu și nu doar o influență pe termen scurt (deja previziunile Băncii Naționale a României au fost infirmate, inflația nu dă înapoi), problemele se pot complica destul de mult, mai ales pentru cei care s-au împrumutat în perioada dobânzilor mici până la limita superioară a gradului de îndatorare.
Cristian Păun arată că atunci când dobânda interbancară crește, toate dobânzile cresc la creditele în lei. „Creșterea dobânzii scumpește creditul și inhibă investițiile private. Statul va plăti și el mai mult, existând o presiune asupra cheltuielilor bugetare asociate serviciului datoriei publice (undeva pe la 1.5% din PIB în momentul de față). Inhibarea investițiilor și consumului va duce la încetinirea creșterii economice. În plus, dacă dobânda va crește cu încă 2-3 procente vom începe deja să asistăm la primele credite date în plată și primele credite neperformante pentru bănci”.
