Creşterea economică a României va scădea anul viitor. Euro va sări de 5 lei - crede banca UniCredit, în cercetarea sa trimestrială, realizată pentru opt state UE, doi candidaţi la integrare şi alte trei state.
"Ne așteptăm ca economia să crească cu 2,4% în 2024 și cu 1,3% în 2025, guvernul urmând să înăsprească politica fiscală doar după alegerile din acest an", spune UniCredit.
Creşterea economică a României va scădea anul viitor. Euro va sări de 5 lei
Cererea internă va impulsiona creșterea în acest an, exporturile urmând să joace un rol mai important în 2025, conform băncii.
"Ne așteptăm inflația să nu atingă ținta în anii 2024-25, BNR urmând să reducă ratele la 6,5%, în 2024, dacă le va reduce, din cauza riscurilor fiscale. Credem că cursul euro-leu va fluctua în intervalul 5,00-5,10 lei, în primul trimestru al anului viitor.
Este probabil ca actuala coaliție de guvernare să câștige un nou mandat în decembrie, crede banca.
Emisiunea de obligaţiuni româneşti va depăși probabil planul, atâta timp cât apetitul pentru risc este sănătos, eliminând posibilitatea unei creșteri în trimiestrul al treilea. România și-a finalizat emisiunea de obligațiuni în valută pentru acest an, cu excepția cazului în care emisiunea în lei rămâne mult în urma planului.
România, pe pilot automat, pe parcursul campaniei electorale
Alegerile locale și pentru Parlamentul European (PE) din 9 iunie au fost câștigate de social-democrații (PSD) și liberali (PNL) aflați la putere, care au candidat pe o listă comună pentru Parlamentul European și au obținut 11, respectiv 8 eurodeputați. PSD a câștigat 3 locuri în plus, iar PNL a pierdut 2, față de anul 2019.
Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), suveranistă și eurosceptică, va avea 6 eurodeputați, Dreapta Unită va avea 3 (în scădere de la 10, în anul 2019), pro-ruşii de la SOS România vor avea 2, UDMR va avea 2 și un loc va aparține unui independent ecologist.
Alegerile locale au confirmat PSD și PNL ca fiind cele mai puternice partide, împreună obținând peste 60% din voturile pentru consiliile locale și județene.
Citeşte şi: Rareș Bogdan: „Dacă va crește o singură taxă, PNL pleacă de la guvernare”
Cu toate acestea, PSD a avut un scor mult mai bun decât PNL, ceea ce "ne face să credem că cele două partide vor candida separat, la alegerile prezidențiale (poate în septembrie; în mod normal în noiembrie-decembrie) și la alegerile parlamentare (din decembrie)", spune UniCredit.
"Credem că cele două partide vor forma următorul guvern cu ajutorul UDMR sau AUR (sau al unor scindări din AUR)", prevesteşte banca.
Din cauza faptului că alegerile parlamentare vor avea loc foarte târziu, analiştii instituţiei văd "un risc ca deficitul bugetar să poată depăși 7% din PIB, în acest an, dacă guvernul nu reduce cheltuielile sau nu decide să înregistreze arierate".
Citeşte şi: Ce salarii aveau românii la 1900? Câte pâini și ouă putea cumpăra un muncitor sau un funcționar?
Aceasta din urmă situație ar afecta eforturile de anul viitor, de a introduce austeritatea bugetară. Campania electorală, spune UniCredit, "a stopat orice efort de îmbunătățire a colectării impozitelor, iar deficitul bugetar a crescut la 3,3% din PIB, la sfârșitul lunii aprilie, mai mare decât în timpul pandemiei de COVID-19".
Execuția bugetară slabă se explică atât prin cheltuieli mai mari decât cele planificate (ceea ce este obișnuit într-un an electoral), cât și prin venituri mai mici decât cele planificate (pe lângă colectarea slabă a veniturilor, impozitele la companiile energetice au scăzut în conformitate cu prețurile internaționale).
Conform datelor preliminare privind PIB-ul, creșterea economică a încetinit până la un punct mort. Cu toate acestea, banca se aşteaptă "la revizuiri ale cifrelor din T1-2024, deoarece acestea nu corespund cu indicatorii mai rezistenți, de frecvență mai mare, din economia reală.
Citeşte şi: Economia României nu „duduie” decât la Guvern. Ce spune Banca Mondială și care e situația globală
Astfel, banca a redus prognoza de creștere pentru acest an la 2,4%, de la 2,7%, în timp ce datele preliminare privind PIB-ul pentru trimestrul I din acest an sunt în concordanță cu o creștere anuală a PIB-ului sub 2%.
Consumul privat rămâne puternic în acest an, pe fondul unei creșteri pozitive a salariilor reale și al majorării importante a pensiilor, în septembrie.
Investițiile publice ar putea fi reduse spre sfârșitul anului, în cazul în care guvernul încearcă să limiteze deficitul, dar este probabil să rămână robuste în trimestrul 3 și ar putea fi ajutate de aproximativ 7,5 miliarde euro fonduri europene vărsate, dar neutilizate la sfârșitul lunii martie.
Posibilă creştere a TVA
Deși prim-ministrul Marcel Ciolacu continuă să nege că TVA va crește, cel puțin pentru alimente și medicamente, "ne așteptăm la o creștere a TVA (cu 2%) și la accize mai mari, impozite pe proprietate și mărfuri.
Cuplat cu o creștere mult mai mică a pensiilor, anul viitor, acest lucru ar putea reduce deficitul bugetar la aproape 5% din PIB, cu condiția ca arieratele să nu fie prea mari.
ANAF va avea nevoie de încă un an pentru a-și pregăti sistemele, în vederea trecerii la un impozit progresiv pe venit (PIT) în anul 2026, ceea ce ar contribui la reducerea deficitului bugetar și mai mult, spre 4% din PIB.
Pot creşte unele salarii
O serie de majorări de taxe și transferuri guvernamentale mult mai mici ar trebui să încetinească creșterea economică brusc în 2025 la aproximativ 1,3%. Sectoarele care suferă de penurie de forță de muncă și care au marje bune sunt susceptibile de a crește salariile peste productivitate și inflație.
În același timp, riscul unei mai scăzute conformări fiscale în sectoare cu valoare adăugată scăzută este ridicat, cu excepția cazului în care ANAF reușește să îmbunătățească colectarea.
"Ne-am aștepta guvernul să continue investițiile în infrastructură, finanțate parțial prin transferuri UE, în timp ce investițiile private ar putea crește datorită creșterii exporturilor și a producției industriale", spune UniCredit.
