Materializarea ratingului suveran sub categoria investment grade "ar fi avut un impact negativ sever asupra perspectivelor de dezvoltare ale țării", spune Marinescu.
"România are nevoie, pe lângă însănătoșirea finanțelor publice, și de asigurarea unei creșteri economice sustenabile", explică acesta.
El spune că "a fost evitat un risc major (n.n.: cel de downgrade al României), însă urmează o etapă crucială, în care eforturile de ajustare trebuie consolidate prin implementare și extinse prin reforme, într-un cadru coerent și predictibil".
Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR: Ajustările bugetare trebuie completate cu reforme structurale
"Reconfirmarea ratingului de țară într-o categorie recomandată investițiilor constituie un semnal de încredere, dar nu elimină riscurile asociate dezechilibrelor bugetare și externe", spune Cosmin Marinescu.
Nevoia imperativă de corecție bugetară survine pe fondul unor obiective (re)devenite prioritare – ieșirea din procedura de deficit excesiv, sustenabilitatea datoriei publice, corectarea dezechilibrelor externe, explică acesta.
Caracterul urgent, adaugă expertul, al ajustării bugetare intervine după derapajul bugetar din anul 2024, când România a înregistrat un deficit de 9,3% din PIB, în termeni ESA (n.n.: adică pe metodologia europeană), cel mai mare deficit bugetar la nivelul UE.
Citeşte şi: România Europeană: De unde am plecat, unde suntem, ce avem de făcut?
"Ajustarea deficitului a început chiar cu bugetul anului curent, în principal prin măsurile de înghețare a salariilor din sistemul public și a pensiilor.
Însă și construcția bugetară a anului 2025 și-a dovedit fragilitatea, subestimând sever deficitul bugetar.
După doar câteva luni de execuție bugetară, deficitul estimat a sărit de la 7% din PIB – potrivit legii bugetului, la circa 9% din PIB sau chiar peste – potrivit estimărilor de la jumătatea anului.
Citeşte şi: Consolidarea finanțelor publice, prioritatea politicii economice a României
Aceste evoluții au impus intensificarea eforturilor de corecție bugetară, reflectate în conținutul și amploarea „Pachetului 1”.
În acest context, dezbaterile sunt acaparate de diverse opinii privind anvergura și efectele așa-numitelor ”pachete de măsuri”.
Sunt esențiale filtrarea și prioritizarea măsurilor prin prisma unei strategii bugetare multianuale, care să furnizeze soluții eficiente și o minimă predictibilitate pentru întreaga perioadă de ajustare, dar și după", spune viceguvernatorul BNR, pe blogul său.
