Schimbarea climatică și provocarea de a dezvolta o economie circulară funcțională au fost definite drept prioritățile anilor următori pentru atingerea obiectivului de transformare a Europei, până în 2050, într-un continent neutru din perspectiva emisiilor de gaze cu efect de seră.
Evenimentul a venit în sprijinul antreprenorilor români cu o serie de răspunsuri privind instrumentele dezvoltate de Uniunea Europeană pentru stimularea și finanțarea tranziției verzi. Scopul final este de a susține companiile care reprezintă o parte esențială a economiei și a lanțului valoric și, prin urmare, dețin un rol important în aplicarea obiectivelor de sustenabilitate.
Secretarul General al CCIR, dl. Ovidiu Silaghi a subliniat în discursul său, importanța trecerii României la energia verde: „CCIR dorește să sensibilizeze guvernanții țării, pentru a se implica în creionarea unor strategii, pe termen scurt și mediu, care să contribuie la asigurarea unor cantități suficiente de energie regenerabilă, condiție sine qua non, pentru o tranziție verde de succes. Fără asigurarea unor resurse de energie curată, decarbonizarea industriei va fi aproape imposibilă, de aici și necesitatea stringentă a dezvoltării rapide și la scară largă a instalațiilor de energie regenerabilă în următorii 10 ani”.
Istvan Jakab, Consilier economic ESO, Reprezentanța Comisiei Europene în România a declarat: „Important este cum îmbinăm diversele surse de finanțare ca să ajungem cu adevărat să atingem acele ținte la care aspirăm, pentru ca implementarea Pactului Verde European să nu reprezinte o serie de probleme insurmontabile, ci să reprezinte soluții astfel încât să reușim să ajungem acolo unde ne propunem în 2030 și ulterior în 2050. Spun asta pentru că dispunem de multiple sursele de finanțare. În următorul buget european, regăsim în cadrul financiar multianual, pentru perioada 2021-2027 și prioritatea verde cu o pondere de 30%.”
George Sergiu Niculescu, Secretar de Stat, Ministerul Energiei a declarat: „Dorința noastră este de a reglementa un cadru de politici care să încurajeze producere de energie din surse curate. România a început acest lucru în urmă cu ceva timp.(...) Pentru a atinge obiective stabilite este nevoie transformarea sistemului energetic într-un sistem bazat pe tehnologii curate, inovatoare care concurează pe o piață integrată a energiei electrice și de acomodare a sistemului energetic din România la noile tendințe de dezvoltare.”
Totodată, s-a dezbătut importanța economiei circulare în care deșeurile devin o resursă cheie. Activitățile de regenerare industrială, reciclare și re-fabricare trebuie stimulate printr-o strategia pentru tranziția către o economie durabilă, curată, fără a limita accesul întreprinderilor la finanțare sau impunerea unor sarcini administrative nejustificate.
Menționăm faptul că 32% din fondurile prevăzute în Cadrul Financiar Multianual (2021-2027) și 37% din fondurile Mecanismului pentru redresare și reziliență vor fi alocate pentru proiecte de tranziție durabilă, eficiență energetică, transport verde și economie curată, iar Strategia de finanțare durabilă a UE va pune un puternic accent pe rolul instituțiilor financiare de accelerare a tranziției către sustenabilitate.
Obiectivul bugetar principal al UE este de a mobiliza cel puțin un trilion de euro din investițiile legate de durabilitate în următorul deceniu, unde Banca Europeană de Investiții va juca un rol vital.
