Ce înseamnă că Banca Naţională a revizuit în jos prognoza de inflaţie. Românii au motive de bucurie. Banca Naţională a României prognozează pentru finele anului viitor un nivel al inflaţiei de 3,4%, anualizat.
Inflaţia urmează să atingă 3,2%, în luna iunie a anului 2026, conform Raportului asupra inflaţiei.
Ce înseamnă că Banca Naţională a revizuit în jos prognoza de inflaţie. Românii au motive de bucurie
"Prognoza ratei anuale a inflaţiei IPC (n.n.: indicele preţurilor de consum) indică o continuare a tendinţei de reducere, pe cvasitotalitatea intervalului proiecţiei, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească vizibil, în a doua parte a acestui an.
Din perspectiva componentelor, inflaţia CORE2 ajustat se va diminua gradual şi, ulterior, mai lent, pe termen mediu, în timp ce restul coşului va consemna o contribuţie cumulată mai volatilă, în prima parte a intervalului proiecţiei, reflectând inclusiv o serie de efecte de bază.
Citeşte şi: De ce cresc preţurile, deşi inflaţia scade. Şi mai ales de ce să nu ne dorim scăderea preţurilor
Pe termen scurt, dezinflaţia va fi întreruptă temporar în luna iulie 2024, în principal ca urmare a scumpirii carburanţilor (pe fondul majorării accizei).
Ulterior, inflaţia va reintra pe traiectoria descendentă, revenind temporar în interiorul intervalului ţintei, în trimestrul I 2025, la 2,9%, scăderea amplă fiind explicată de efecte de bază favorabile asociate disipării impactului majorării impozitelor indirecte, în ianuarie 2024.
După o depăşire punctuală a intervalului, în trimestrul următor (3,7%), cauzată de asemenea de efecte de bază, inflaţia va reveni şi se va menţine în jumătatea superioară a benzii de variaţie, până la orizontul proiecţiei", se spune în raport.
Citeşte şi: BNR reconfirmă: Prin plafonare, s-a adus inflația de la două cifre, la sub 6%
BNR scrie la timpul viitor despre nişte indicatori economici care sunt pentru luna iulie, ce deja a trecut, pentru că aceşti indicatori apar decalat, până când se culeg datele statistice şi se fac calculele propriu-zise.
În aceste condiţii, BNR anticipează plasarea indicatorului la 4%, la finele anului curent, valoare revizuită în jos cu 0,9 puncte procentuale (pp), cu aport decisiv din partea evoluţiilor efective recente, mai favorabile decât se preconiza anterior, atât în cazul indicelui CORE2 ajustat, cât şi al preţurilor bunurilor energetice.
Citeşte şi: Untul s-a scumpit cu 44%. De ce au crescut prețurile atât de mult și ce legătură are cu inflația?
"Pentru finele anului viitor este prognozat un nivel de 3,4% (revizuit în jos cu 0,1 puncte procentuale), inflaţia urmând să atingă 3,2% în iunie 2026 (orizontul prognozei).
Balanţa evaluată a riscurilor continuă să sugereze posibile abateri în sus ale inflaţiei de la traiectoria proiectată în scenariul de bază, sub spectrul unor eventuale şocuri adverse de natura ofertei ocazionate de tensiunile geopolitice multiple.
Acestora li se adaugă incertitudinile privind conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, dar şi riscurile provenind din partea unui grad relativ ridicat de tensionare a pieţei muncii", se menţionează în document, conform Agerpres.
Ce înseamnă toate aceste lucruri
Păsăreasca folosită de BNR, în astfel de documente oficiale, se datorează mai multor factori. În primul rând, acesta este limbajul de specialitate şi o bancă centrală nu se poate exprima altfel, într-un documente oficială.
În al doilea rând, poate să folosească tehnica parafrafelor explicative, în care să îmblânzească ariditatea aceasta, dar nu are interesul să facă, în general, pentru că ar trebui să spună clar, cu subiect şi predicat, că Guvernul a indus nişte factori inflaţionişti în economie.
Fraza: "Pe termen scurt, dezinflaţia va fi întreruptă temporar în luna iulie 2024, în principal ca urmare a scumpirii carburanţilor (pe fondul majorării accizei)" se referă de fapt la un lucru simplu: majorând acciza la carburanţi, Guvernul a dat un factor de intrare inflaţionist în economie.
Scumpire, dar mai mică
Faptul că inflaţia (care este măsura creşterii preţurilor) scade la sfârşitul anului 2025 la 3,4%, dar rămâne pozitivă, este o vestea foarte bună pentru români: înseamnă că ritmul de creştere a preţurilor va fi mai scăzut, deci, dacă salariile cresc, puterea de cumpărare a românilor creste şi ea.
Pe de altă parte, faptul că totuşi la 1 ianuarie 2026 inflaţia va fi pe la 3,4% înseamnă că România mai are de muncit: inflaţia ideală, au ajuns experţii să considere, este de 2%. La această inflaţie, populaţia are forţa financiară să cumpere bunurile şi serviciile şi are şi o creştere a puterii de cumpărare.
La 2% inflaţie, pe de altă parte, firmele au o creştere mică a profitului, dar suficientă cât să le genereze prosperitate şi, implicit, o creştere onestă a salariilor angajaţilor. Adică, aşa cum îi place să spună consilierului guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, "o inflaţie de 2% este ca un pahar de vin roşu bun, înainte de culcare".
