sâmbătă 06 septembrie
EUR 5.0787 USD 4.3463
Abonează-te
Newsweek România

Apetit în creștere al investitorilor de retail pentru fondurile deschise de investiții

Data publicării: 21.02.2022 • 16:32 Data actualizării: 21.02.2022 • 16:44
investiții, Sursa: Piaxabay
investiții, Sursa: Piaxabay
Sursa:ASF
Sursa:ASF

Preferințele investitorilor, persoane fizice se îndreaptă cu precădere către Fondurile deschise de investiții (FDI), relevă o analiză ASF a structurii pe categorii a investitorilor din cadrul organismelor de plasament colectiv (OPC), efectuată la nivelul pieței de capital locale

Activele cumulate ale FDI reprezentau, la finalul lunii septembrie a anului 2021, o pondere de 47% în totalul activelor Organismelor de Plasament Colectiv (OPC) locale. Spre comparație, activele Fondurile închise de investiții (FÎI) reprezentau doar circa 3%. Această tendință se manifestă nu doar în România ci și la nivel european, având în vedere că fondurile deschise oferă o serie de avantaje precum condiții flexibile de răscumpărare a deținerilor, dar și, în general, o lichiditate mai crescută, după cum arată Raportul ASF privind evoluția pieței de capital în primele nouă luni ale anului 2021.

Fără îndoială că accesibilitatea, lichiditatea și diversificarea investițiilor au stimulat investitorii de retail să se îndrepte către fondurile deschise, de la sfârșitul anului 2020 și până în luna septembrie a anului trecut, numărul acestora majorându-se cu peste 80.000 investitori.

Preferință pentru acțiuni

Fondurile deschise de investiții sunt mai numeroase, în ansamblul pieței, decât Fondurile închise de investiții și, așa cum am arată analiza ASF, au active considerabil mai mari decât acestea. La finalul lunii septembrie 2021, în România își desfășurau activitatea 82 de fonduri deschise de investiții din cinci categorii: fonduri de acțiuni (28), fonduri de obligațiuni (30), fonduri diversificate (13) și fonduri mixte (11 - combinație acțiuni-obligațiuni).

Deși pe ansamblul pieței structura consolidată a investițiilor tuturor organismelor de plasament colectiv indică o preferință pentru acțiuni (aproximativ 50% din total), din perspectiva structurii plasamentelor FDI sunt orientate preponderent către instrumentele cu venit fix. Astfel, se constată că ponderea activelor fondurilor de obligațiuni (cele mai numeroase) este una ridicată în total active FDI, de peste 70%.

Cea mai semnificativă pondere în activul total al fondurilor deschise o dețin titlurile de stat (46%), fiind urmate de obligațiunile corporative cotate (20%). Fondurile de acțiuni și cele diversificate sunt, de asemenea, bine reprezentate, ceea ce arată că interesul investitorilor pentru aceste două clase de active (obligațiuni și acțiuni) este de asemenea ridicat.

La finalul trimestrului III al anului 2021, valoarea totală a activelor organismelor de plasament colectiv din România a fost de 48,91 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 18% față de anul 2020. Aceeași dinamică o relevă și o analiză pe categorii de organisme de plasament colectiv care arată că, în aceeași perioadă, activele totale ale fondurilor deschise de investiții (FDI) s-au majorat cu 16,6% față de finele lunii decembrie 2020, atingând o valoare de aproximativ 23 miliarde de lei.

Ce este un fond de investiții

Fondurile de investiții reprezintă alternative de investire destinate celor care nu au timp sau nu doresc să-și construiască singuri un portofoliu de investiții. Acestea sunt o opțiune de investiții/economisire pe termen mediu și lung. Banii investitorilor sunt plasați de către administratorul fondului într-un portofoliu diversificat de instrumente și de active financiare, astfel că riscul să fie diminuat.

Când investește într-un fond, o persoană cumpără, de fapt, titluri de participare emise de acesta (unități de fond), ce constituie dovada deținerii unei cote părți din investiție.

Unitatea de fond constă într-o anumită sumă de bani investită în fond. Dacă persoana respectivă dorește să își transforme investiția în bani, atunci titlurile de participare pot fi răscumpărate de către fonduri.

Răscumpărarea se face în mod continuu, nu este condiționată de fond. Adică fondul de investiții realizează plata unei sume de bani pentru răscumpărarea unităților emise de el în contul deținătorului acesteia.

Toate fondurile au obligația de a face publice comisioanele percepute și politica investițională într-un prospect. Acesta este aprobat de Autoritatea de Supraveghere Financiară înainte de a fi distribuit potențialilor investitori.

Randamentele, pe măsura riscului asumat

Fondurile de investiții diferă între ele în funcție de politica individuală de investiții. Mai exact, activele fondului (disponibilitățile) pot fi investite în diferite instrumente financiare, cu un grad mai mic sau mai mare de risc, în diferite proporții.

Randamentele așteptate sunt proporționale cu riscul asumat. Este recomandat ca un participant la fond să stabilească care este nivelul de risc pe care este dispus să îl accepte și să citească cu atenție prospectul fondului ales.

Un fond care investește preponderent în acțiuni are un risc mai mare decât unul care investește în obligațiuni sau unul care investește în instrumente ale pieței monetare, deoarece depinde de volatilitatea piețelor bursiere.

Pe de altă parte, randamentele pot fi pe măsura riscurilor.

Exemplu de investiție în fonduri

Presupunem că o persoană alege să investească suma de 10.000 de lei într-un fond de investiții ale cărui unități de fond se vând cu 50 de lei/u.f. Reiese că investitorul va primi 200 de unități de fond. Aceste unități vor fi răscumpărate la o dată viitoare la o altă valoare, mai mare sau mai mică. Spre exemplu, dacă în momentul răscumpărării unitatea de fond va avea o cotație de 100 de lei, înseamnă că cele 200 de unități cumpărate de investitor vor avea o valoare de 20.000 de lei. Reiese un plus de 10.000 de lei, din care se vor scădea comisioanele specifice. Dacă în momentul răscumpărării unitatea de fond va avea o cotație, să presupunem, de 35 de lei, înseamnă că cele 200 de unități cumpărate de investitor vor avea o valoare de 7.000 de lei. Reiese un minus de 3.000 de lei, la care se adaugă și comisioanele specifice.

Mai multe articole din secțiunea Economie

Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Newsweek România Abonamente

Print

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Fără reclame
Abonează-te
Print + Digital

Print + Digital

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Digital

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Newsweek România
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te
Newsweek România
Newsweek România Ultima oră
Newsweek România
Ultima oră