Doar 38 de comune din cele 2.859 ale României se pot susţine financiar. Restul sunt în faliment tehnic

Majoritatea comunelor din România e pe pierderi. În România, sunt 2.859 de comune, la nivelul anilor 2020 - 2021.

Este lesne de înţeles că deficitul bugetar al unei comune, înmulţit cu, de exemplu, 1.000 duce la un rezultat care explică ce aspirator de bani se hrăneşte de la bugetul de stat.

Coaliția este în pericol să se rupă, după ce PSD și UDMR s-au opus reformei administrative a premierului Ilie Bolojan.

Adrian Codîrlaşu: Doar 1% din comunele României se pot susţine financiar. Restul, în faliment tehnic

Cum ar aduce reorganizarea administrativă, despre care se vorbeşte de foarte mult timp, bani la buget?

"Mai ales în localitățile mici, care nu îndeplinesc nici măcar criteriul de populație, pentru a fi considerată respectiva "localitate", subvențiile de la stat sunt extrem de mari.

Adică acele autorități locale nu pot acoperi nici măcar salariile administrației publice", spune Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA Society România.

Citeşte şi: O comună cu 2.800 de locuitori are un deficit de 16.000.000 lei. Primăria plătește salarii de 3.500.000 lei

"Nu mai vorbim despre a oferi servicii publice pentru populația din acele zone. Vin bani de la restul populației, prin taxe și impozite, pentru a susține acele lucruri", explică Codîrlaşu.

Prin comasare, spune acesta, "practic, măcar această parte de cheltuieli administrative s-ar reduce și ar mai rămâne bani și pentru servicii sociale, în acele regiuni.

Sunt o grămadă de exemple din Uniunea Europeană unde s-au făcut asemenea comasări de localități, tocmai pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor publice oferite".

Citeşte şi: Reforma administrației. Guvernul anunță modificări în mai multe domenii-cheie: apărare, ordine publică

Sunt multe avantaje. De exemplu, subvențiile de la bugetul de stat, pentru acele localități, ar fi mai mici. "Probabil că tot ar fi, poate că n-ar ajunge banii, dar nu am pune restul populației să plătească atât de mult.

Să ne gândim că sunt chiar şi localități cu 400 de locuitori. Să luăm un bloc mare, ori mediu, din București, unde sunt mai mulți oameni.

Cum ar fi ca acelui bloc să-i punem primărie, consilieri și tot aparatul public? La fiecare bloc", argumentează Codîrlaşu.

Citeşte şi: Două primării devin una singură. Economisesc banii ce se pierd pentru două administraţii

Să dăm câteva exemple concrete, despre care a scris Newsweek şi să calculăm în 400 = locatarii unui bloc din Bucureşti - care o duc foarte bine şi nici unul nu-şi doreşte să-şi aleagă un primar de bloc.

Certeju de Sus, comună cu 2.800 de locuitori (7 blocuri), a avut nevoie de 16.000.000 de lei de la Guvern, ca să supraviețuiască. Salariile plătite de primărie sunt 3.500.000 de lei/an.

Comuna figurează cu o datorie de 8.405.722 de lei, care echivalează cu fondul de salarii al Primăriei pe mai bine de doi ani.

Comune şi orăşele în faliment tehnic

Al doilea exemplu, dat recent de Newsweek: Murgeni - oraș cu 6.800 de locuitori (17 blocuri). Primăria a estimat venituri de 55.000.000 de lei, pentru acest an.

Se bazează pe subvenții de la bugetul de stat de 36.000.000 de lei: 65% din buget. Primăria are 55 de angajați, 15 locuri vacante. Primăria cheltuie cu salariile 9.400.000 de lei brut, anual.

La Curtici, localitate pe care o cunoaştem din cartea de Mersul Trenurilor, Primăria are 61 de funcții de execuție și 8 de conducere. Are numeroase alte administrații și instituții în subordine, unde mai lucrează 5 șefi și 97 de executanți.

Curtici, pe unde trece trenul

Primăria plătește 166 de salarii. Oraşul Curtici e pe deficit, cu cheltuieli de 41.000.000 de lei și venituri de 33.000.000 de lei. Are 7.500 de locuitori (adică puţin peste 18 blocuri de 400 de locatari).

Să lăsăm puzderia aceasta de mici orăşele. Cum ar putea să fie comasate două comune? Acum sunt peste 2.800. Se fac astfel reduceri la buget? Ar putea funcționa la parametri optimi, cetățenii s-ar descurca?

"Din toate comunele acestea, doar 38, adică 1,3%, au venituri proprii care depășesc costurile de funcționare. Lucrul acesta se numește “faliment tehnic”", explică Adrian Codîrlaşu.

Soluţia referendumului local

Aceasta înseamnă că restul de 98,7% dintre comunele din România sunt pe pierderi, nu-și poate acoperi cheltuielile. Cum trebuie procedat? Pare a fi o operaţiune de microadministraţie foarte complicată.

Alte state au încurajat localitățile să se comaseze, spune Codîrlaşu, "dar, bineînțeles, făcând un referendum la nivel local, şi au venit și cu susținere financiară apoi, tocmai pentru că pe termen lung se reduce povara fiscală pentru contributori".

Dacă într-un oraș sunt sub 6.000 de lei buget local pe locuitor, erau comune cu 30.000 de lei pe locuitor, unde este clar că e nesustenabil.

Unealta financiară de retorsiune

Ce faci cu unităţile administrative teritoriale (UAT) care nu vor să facă comasarea? La cele care nu vor, spune expertul, se poate forţa financiar.

"Ce ar putea Guvernul să facă ar fi să ia ca reper o medie națională. Dacă ai subvenția medie pe cap de locuitor calculată, o limitezi acolo unde nu vrea localitatea să se conformeze și astfel forțezi localitățile să se comaseze", arată Adrian Codîrlaşu.

Dar cine se ocupă de aceasta? Cum să îi convingi să se unească, atunci când la nivel local există conflicte şi rivalităţi istorice şi fiecare vrea să fie pe cont propriu?

Pe cont propriu

"Dacă vor să rămână siguri, foarte bine, dar să-și asigure ei veniturile, nu să ceară restului populației ţării să-i subvenționeze.

Nu trebuie forțați ceilalți să susțină prin taxe și impozite această redistribuire, pentru că nu e corect.

Nu e corect ca cineva din Iași, ori din Cluj să plătească taxă pentru altcineva care nu poate să se susțină, știe asta, dar nu vrea el să găsească moduri în care să se susțină", explică specialistul.

În 2011, PSD propunea regionalizarea cu opt regiuni. Cum se poate face acest lucru? Se pot desființa județele acestea şi înlocui cu regiunile, care să înglobeze mai multe regiuni?

Că sunt județe, afirmă Adrian Codîrlaşu, că sunt regiuni... "dacă se desființează județele și sunt regiuni, se face economie, pentru că sunt mai puțini consilieri locali. Vei avea o singură decizie pentru întreaga regiune.

Probabil că se pot realoca resurse în regiune, pentru a a se asigura o dezvoltare incluzivă, la nivelul acelei regiuni. Acestea ar fi beneficiile economice pentru a avea regiuni, versus județe".