13 miliarde € de la UE se află în joc. De ce plătește cetățeanul nota de plată a Guvernului?
Cu 65 de miliarde de lei (peste 10% din cheltuielile publice) din fonduri UE și împrumuturi, PNRR e linia de plutire a bugetului. Orice blocaj la Bruxelles înseamnă costuri grele pentru economia reală.
Orice blocaj la Bruxelles se traduce instantaneu în presiune pe deficit și costuri mari de împrumut, pe piața internă.
Aceasta este structura cifrică a proiectului de buget, an de an: România este un stat UE dependent de banii europeni, pentru că nu a reuşit să transforme aceşti bani în venituri proprii, în măsura în care trebuia.
Citeşte şi: Florin Barbu, despre mecanismul prin care fermierii pot achiziţiona motorina la pompă, fără acciză şi TVA
Or, dacă nu absorbim aceşti bani, deficitul bugetar este mult mai mare decât ţinta stabilită cu Comisia Europeană. Iar asta înseamnă retrogradarea la rating speculativ (junk). Iar asta înseamnă faliment.
De aceea, discuţia despre atragerea de bani europeni este foarte importantă. De banii europeni depinde în bună măsură ca omul simplu din România să găsească banii de salariu în bancomat.
13 miliarde € de la UE se află în joc. De ce plătește cetățeanul nota de plată a Guvernului?
Radiografia fondurilor europene, în arhitectura bugetară actuală, este esenţială. Pentru a înțelege exact greutatea specifică a banilor europeni și de ce o rectificare bugetară depinde vital de aceștia, să vedem indicatorii-cheie.
Ponderea fondurilor UE în totalul investițiilor publice - 60%
Totalul cheltuielilor de capital programate (investiții în Infrastructură, spitale, școli, Digitalizare) la nivelul bugetului general consolidat, se ridică la aproximativ 75-80 de miliarde de lei.
Peste 60% din aceşti bani (adică peste 45 de miliarde de lei) sunt susținuţi din surse externe nerambursabile (pe Politica de Coeziune și PNRR).
Citeşte şi: Grindeanu cere indexarea pensiilor în 2027. Șeful PSD anunță că taxele nu vor crește: „Nu e de negociat”
Fără această infuzie europeană, statul român nu ar avea capacitatea financiară de a susține șantierele majore.
Bugetul național este sufocat de cheltuielile rigide cu salarii, pensii și dobânzi, care consumă peste 70% - 75% din veniturile fiscale nete.
Miza PNRR: granturi vs. împrumuturi, în ecuația de deficit
PNRR-ul României însumează aproximativ 28,5 miliarde de euro (constând în 14,2 miliarde de euro granturi și 14,3 miliarde de euro împrumuturi).
Problema este că, atunci când o cerere de plată este întârziată sau parțial blocată (din cauza neîndeplinirii jaloanelor legislative), statul nu mai încasează banii la termen.
Pentru a acoperi plățile deja făcute către constructorii de autostrăzi sau spitale, Ministerul Finanțelor este obligat să se împrumute de pe piața privată.
O face regulat, la dobânzi de câteva ori mai mari, ceea ce umflă direct deficitul bugetar (proiectat la 130,3 miliarde de lei, adică 6,2% din PIB).
Impactul asupra primei rectificări bugetare
În rectificarea bugetară recentă - e posibil să mai avem una, până la finalul anului - s-au operat tăieri de 5,24 miliarde de lei.
Acestea au fost făcute tocmai de la capitolele finanțate din fonduri externe nerambursabile, unde execuția bugetară a fost lentă sau decontările au fost amânate.
Citeşte şi: Ministrul Muncii, despre plafonarea preţurilor la alimente: Măsura nu pune nicio presiune pe buget
Aceasta arată o realitate dură: banii care nu vin de la Bruxelles la timp sunt tăiați din pix, pentru a nu lăsa deficitul să scape complet de sub control.
Este un artificiu fiscal, însă unul care nu ne scapă de dureroasa realitate: nu sunt bani. Cine cere bani mai mulţi, pentru plăţi sociale de diferite tipuri, măreşte deficitul bugetar.
Ce bani se cer şi care este impactul lor în buget?
Indexarea pensiilor: O astfel de măsură are un impact masiv, de ordinul zecilor de miliarde de lei pe an (creșterea punctului de pensie și recalcularea pun o presiune structurală uriașă pe bugetul asigurărilor sociale de stat).
Doar pentru a acoperi deficitul de la pensii, rectificarea bugetară operează deja transferuri suplimentare de la bugetul de stat spre FNUASS/asigurări sociale de miliarde de lei.
Impactul asupra deficitului: Este un efort bugetar rigid, permanent. Pentru a fi susținut fără a arunca deficitul în aer, el necesită venituri fiscale reale sau tăieri drastice din altă parte; în lipsa lor, crește direct necesitatea de împrumut.
Plafonarea preţurilor la alimentele de bază: Nu vorbim despre o sumă directă, alocată de la buget, ci despre un cost economic indirect, suportat de lanțul de producție, retail și, implicit, de buget, prin scăderea colectării TVA la alimente sau prin presiunile pe care producătorii locali le fac, pentru a primi scheme de ajutor de stat compensatorii.
Impactul asupra deficitului: Chiar dacă nu creează o factură directă la Trezorerie, distorsionează piața, reduce marjele de colectare a taxelor și obligă statul să compenseze ulterior sectoarele intrate în colaps prin scheme de ajutor de stat, plătite din bani publici.
Plafonarea preţurilor la energie: A fost una dintre cele mai costisitoare scheme din ultimii ani, pentru statul român.
Schema de plafonare/compensare a lăsat în urmă miliarde de lei în facturi neplătite, către furnizorii de energie (companii ca Hidroelectrica, Electrica, Romgaz etc.). Statul a fost obligat să recupereze aceşti bani și să îi achite eșalonat, din bugetul de stat sau prin împrumuturi.
Impactul asupra deficitului: Facturile restante decontate de Ministerul Energiei, din fonduri publice sau din împrumuturi dedicate, alimentează direct deficitul pe cash (pe metodologie românească).
Când statul plătește compensările cu întârziere, blochează lichiditatea din piață și generează blocaje în lanț.
Datoriile istorice la magistraţi, câştigate în instanţă: Vorbim despre miliarde de lei (sume cumulate din procese câștigate retroactiv, privind drepturile salariale sau sporurile restante).
Sunt plăți executorii, adică statul nu le poate negocia sau amâna la nesfârșit, fără riscul unor blocaje instituționale sau executări. Singurul lucru pe care îl pot face Finanţele este eşalonarea plăţilor.
Impactul asupra deficitului: Şoc financiar brusc, pe cheltuielile de personal. Când instanțele obligă ministerele să plătească aceste restanțe, sumele sparg complet previziunile inițiale de cheltuieli ale rectificării bugetare, forțând mutări de ultim moment, din Fondul de rezervă al Guvernului.
Motorina pentru Agricultură fără TVA: Este vorba despre sute de milioane de lei (sau miliarde, în funcție de schemele extinse de ajutor de stat, pentru acoperirea accizei/TVA, la motorina utilizată în lucrările agricole).
Impactul asupra deficitului: Este o schemă de sprijin direct, care se reflectă ca o cheltuială necomercială în bugetul Ministerului Agriculturii.
Fiecare facilitate fiscală acordată fără o acoperire certă din colectare adâncește deficitul curent și obligă la compensare prin alte tăieri.