„Am înţeles de ce arta nu cunoaşte graniţe. Nu îndrăznesc şi nu îmi permit niciodată să analizez opera lui Constantin Brâncuşi pentru că nu sunt avizată în artă, nu sunt vreun doctor docent, nu am studii în artă vizuală, dar îmi permit să o simt, îmi permit să mă bucur de sentimentele pe care mi le provoacă.
V-aţi dori să vorbesc în termeni academici sau să vorbesc despre modernismul sau despre valenţele stilistice ale lui Brâncuşi?! Dacă aş putea să fac asta nu aş face-o. De ce? Pentru că mie îmi place să trec totul prin prisma imaginaţiei mele. Pentru că imaginaţia mea se exprimă simplu şi sincer şi pentru că aşa mă exprim eu. De aici poate că mă inspir uneori atunci când îmi scriu muzica”, a declarat Irina Rimes, ambasador al evenimentelor organizate cu ocazia Zilei Brâncuși, cu ocazia discursului ținut cu această ocazie.
Irina Rimes, care s-a aflat în fața unui val de contestații după ce Ministerul Culturii a anunțat că a numit-o ambasador, a explicat şi în ce termeni se raportează la Brâncuşi.
„Permiteţi-mi să spun ceva ce poate este prea curajos dar mi-am permis şi îmi doresc, totuşi, şi îmi place mai mult să am interpretarea mea. De ce? Pentru că este a mea, pentru că este rodul imaginaţiei mele, pentru că aşa este stimulată creativitatea.
Mă uit la Coloana infinitului, de fapt îmi imaginez că sunt acolo, chiar dedesubtul ei şi îmi lipesc bărbia de fierul rece şi mă uit în sus şi văd o scară, o scară ce urcă pe cer şi îmi imaginez cu mintea mea că această scară este arta, arta care îl ridică pe om la cer, arta care îl înnobilează pe om, este manifestarea care îl face om nemuritor. Pentru că viaţa omului este scurtă, omul îşi trăieşte veacul şi moare.
Dar arta rămâne. Mă uit la coloană, la mărgelele coloanei ca şi cum m-aş uita la o zare de sub grinda casei străbunicilor mei. Mă uit şi mi se face dor. Mă uit la coloană ca un copil care vede o excrescenţă uriaşă a pământului, mă uit şi mă înfior. Mă uit la Coloană şi mi se face dor să cânt. Iertaţi-mă, am emoţii mari”, a declarat artista.
Irina Rimes a vorbit șapte minute în fața celor care au venit să vadă holograma lui Constantin Brâncuși, proiectată pe clădirea Muzeului Național de Arta al României.
„Eu aş putea să învăţ o viaţă despre Brâncuşi şi, la rândul meu, să îndemn tinerii din generaţia mea şi din generaţiile mai mici, generaţiile cărora mă adresez să înveţe împreună cu mine.
Eu, ca artist, mă regăsesc în minimalismul lui Brâncuşi şi mă fascinează felul lui de a se debarasa de toate detaliile inutile atunci când îşi conturează viziunile. Simplitatea acestui om complex pe mine mă inspiră şi cred că ar putea să inspire mulţi, mulţi tineri care îşi doresc să găsească esenţa în artă. (...)
Arta este pentru oricine pentru că nu contează bagajul de cunoştinţe şi nu contează nivelul de cultură pe care îl ai. Atâta timp cât poţi să simţi, atâta timp poţi aprecia arta sub toate formele ei”, a mai ambasadoarea evenimentelor organizate de Ministerul Culturii cu ocazia aniversării a 144 de ani de la nașterea sculptorului.
Cântăreaţa i-a îndemnat pe tineri să caute lucrările sculptorului în ţară şi în lume.
