El a spus că, în ceea ce priveşte antisemitismul în ţara noastră, „nu există manifestări violente”. „Dar nu trebuie să ne bucurăm (…), nimeni nu poate să garanteze că antisemitismul din România nu poate să devină manifest”, a afirmat acesta, potrivit Agerpres.
Conform cercetărilor pe care el le-a evocat, „în România există un antisemitism potenţial, care se manifestă în special la nivelul comunicării, al mesajelor din ură şi că există un segment din populaţie care îmbrăţişează un asemenea mesaj„.
Alexandru Florian a spus că, potrivit unui sondaj recent realizat de institutul pe care îl conduce, doar 36% dintre cetăţenii României recunosc existenţa Holocaustului pe teritoriul ţării noastre. Mai mult, atunci când a fost abordată responsabilitatea naţională pentru aceste atrocităţi, „încă cetăţenii României arată cu degetul spre Hitler şi Germania nazistă”.
„Este loc de mult mai mult, pentru a face politici educaţionale, pentru a educa atât tânăra generaţie (….), dar şi funcţionarii publici din România. Instituţiile publice, administraţia locală, instituţiile de prevenţie, parchetul poliţia nu răspund de o manieră adecvată atunci când trebuie să aplice legislaţia privind negarea Holocaustului, antisemitismul din România sau cultul criminalilor de război. Ne trebuie o generaţie de funcţionari publici care să îşi asume istoria”, a adăugat Florian.
Evenimentul, ce a avut loc la Sinagoga Mare din Bucureşti, a reunit supravieţuitori ai Holocaustului, lideri ai comunităţii evreieşti din România şi ambasadori. Întâi, victimele pogromului au fost comemorate la monumentul ridicat lângă sinagogă, apoi în interior.
