Ovidiu Nahoi
După o victorie strânsă, Recep Tayyip Erdoğan a dobândit toate pârghiile puterii pentru următorii cinci ani. Politica sa din ultimii ani a fost una a îndepărtării de Occident și de caracterul laic al republicii. Și acum ce urmează?
Nu condamnă agresiunea Rusiei, dar nici nu o susțin până la capăt. Mai degrabă vor să o folosească pentru a plăti propriile polițe Occidentului.
Estonia a predat lecția: solidaritatea cu Ucraina, exprimată ferm și sprijinită de fapte curajoase, este răsplătită la urne. O veste bună pentru întreaga Europă și un avertisment pentru populiști.
Pe zi ce trece, devine tot mai clar că Rusia nu va câștiga războiul pe care l-a pornit asupra Ucrainei, iar viitorul apropiat ne va arăta doar în ce mod va pierde. Însă nu este timp de saturnalii. O amenințare și mai mare se profilează la orizont. Iar aceasta este cea a Chinei.
Nu, nu sunt doar alegerile din Austria Inferioară. Mai multe runde de alegeri din 2023 ar putea aduce schimbări importante în configurația politică din Uniunea Europeană.
De ceva vreme încoace, liderul formațiunii extremiste AUR, George Simion, este cuprins de nervozitate, străbătut de fiorul unionismului, care trebuie săvârșit acum și aici, fără nicio zi de întârziere. Povestea e un pic mai complicată și conține multe umbre.
Acum fix o sută de ani, în octombrie 1922, avea loc Marșul asupra Romei, o lovitură de stat prin care fascistul Benito Mussolini prelua puterea în Italia.
Că Europa se pregătește de o iarnă complicată nu mai e un secret pentru nimeni. Totuși, șantajul energetic rusesc duce la schimbarea hărților energetice în Europa. Spre dezavantajul Moscovei.
Abonamente
Ultima oră
