Acum, continuarea confruntării este lansa de care liderul de la Kremlin se agață pentru a-și menține puterea.
În 9 și 10 decembrie, o întreagă experți români în relații internaționale s-au reunit la Cluj-Napoca, la inițiativa Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), pentru a discuta despre războiul din Ucraina – mai precis, despre post-război. Titlul conferinței a fost relevant: ”Europa după războiul din Ucraina. Perspective, viziuni, strategii, proiecte”.
Citește și: Putin trebuie operat din nou după ce a căzut pe scări la reședința sa din Moscova
În cele două zile, perioada post-război a fost analizată din perspectiva aranjamentelor internaționale și a noii ordini globale dar au fost puse în discuție și probleme legate de reconstrucția Ucrainei, proiecte economice, energetice și de infrastructură. Cu acest prilej, oaspetele de onoare al conferinței, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit ”Premiul România Europeană”, acordat de ICDE.
Dar este, oare, momentul de a discuta despre ce se va întâmpla după sfârșitul războiului? Confruntarea este departe de a fi câștigată de o parte sau alta și o soluție negociată nu se întrevede.
Citește și: VIDEO SUA au trimis emisari speciali în Kosovo. S-au tras focuri de arme, o escaladare periculoasă
Și atunci, de ce am pune acum în discuție situația post-război? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și președinte al Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE).
Citește și: VIDEO SUA au trimis emisari speciali în Kosovo. S-au tras focuri de arme, o escaladare periculoasă
„Nu ne facem iluzii, va fi un conflict lung. Pe de altă parte, știm că războiul se va termina într-o zi. Va veni un final al războiului, chiar dacă el nu este unul apropiat. E bine să știm ce vom avea de făcut atunci, pentru ca acest final al războiului să nu ne prindă nepregătiți.
Dacă privim înapoi în istorie vom vedea că mereu s-a întâmplat așa. Aliații au știut că vor câștiga războiul și aceasta se întâmplă și acum. Rusia va pierde acest război. Trebuie să existe atunci o viziune postbelică: ce vrem că facem cu Europa după războiul din Ucraina? În ce credem?
Sigur, nu sunt doar valorile, dar valorile sunt importante, ele constituie fondamentul pe care se bazează instituțiile care compun o ordine politică internațională. Trebuie să existe un proiect politic, trebuie să cunoaștem care sunt interesele și mizele.
Pentru că, dacă ocolim interesele și mizele și credem că viitorul Europei se construiește numai pe baza valorilor și idealurilor, s-ar putea să cădem în capcana naivității.
Privim la ce s-a întâmplat zilele trecute în Consiliul JAI și vedem că nici Uniunea Europeană însăși, așa cum e ea acum, nu este construită numai pe bază de valori și de principii. Politica internațională a însemnat întotdeauna condiționare, a însemnat negocieri, chiar și între parteneri, între țări teoretic prietene, a însemnat interese – toate, desigur, încorporate într-o viziune bazată pe valori.
Deci, trebuie să ne definim interesele, în mod pragmatic. De aceea nu cred că este prematur să ne configurăm viziunea despre acest viitor al Europei după războiul din Ucraina”.
Rusia nu poate fi comparată total cu Germania nazistă, chiar dacă este tot un agresor. Nu i se poate impune o capitulare necondiționată. Condițiile sunt altele, unii chiar vorbesc despre un posibil dialog cu Vladimir Putin și o acomodare, într-un fel sau altul. Sau de acordare de garanții de securitate pentru Rusia. În ce termeni putem vedea, atunci, viitorul Europei postbelice?
”Și eu cred că niciuna din părți nu va capitula. Nu va exista o capitulare necondiționată, nici de partea Ucrainei și nici a Rusiei. Dar în momentul în care se va încheia acest război și, desigur, vor exista negocieri – nu acum, mai târziu – se va ști care parte a câștigat și care a pierdut. Și cred că există în acest moment suficientă unitate, determinare, solidaritate europeană și occidentală pentru a aduce Rusia în situația în care nu va mai putea continua acest război, în care va fi măcinată de sancțiuni din ce în ce mai puternice. Va fi dusă în acel punct în care va exista o masă critică internă care să ducă la schimbarea regimului Putin.
Eu cred că după schimbarea regimului Putin va trebui deja să considerăm că va urma încheierea rapidă a războiului”.
Deci nu putem spera la un final al războiului câtă vreme Putin se află la putere?
”Războiul nu se poate produce atâta timp cât el este la putere. Pentru Putin, războiul a devenit un mod de supraviețuire. El știe că dacă va pierde războiul, va pierde puterea – și, poate, nu numai puterea. În mod paradoxal, și dacă va câștiga războiul, Putin va fi înlăturat de la putere, pentru că Rusia va căuta o altă soluție.
Putin este în acest moment la finalul drumului, practic și-a semnat sentința. Singurul lucru care mai depinde de el – și depinde, în mare măsură – este prelungirea războiului. El are 70 de ani. Realist vorbind, el poate prelungi acest război chiar și 10 ani, dacă nu va fi schimbat de la putere.
Atâta realism tot mai are Putin, ca să-și dea seama că sistemul de putere din jurul Kremlinului îl va înlătura de la putere în momentul în care se încheie acest război. Rusia însăși va căuta o soluție de a relua legăturile economice și comerciale cu Vestul, de a se reconecta tehnologic, de a relua schimburile, de a-și trimite din nou copiii la studii în universități americane și britanice, de a-și relua iahturile, vacanțele în Italia. Vor dori toate aceste lucruri! Și ei știu foarte bine că nu vor mai putea să aibă aceste beneficii, să se bucure de luxul traiului lor în Occident, atâta timp cât Putin este la putere”.
Într-adevăr, Putin ne-a prevenit recent că războiul va dura.
Secretarul general al NATO a afirmat, de partea sa, că Vladimir Putin pregătește un îngheț al războiului în această iarnă, pentru a pregăti o mare ofensivă la primăvară. Care ar fi viitorul pe termen scurt?
”Războiul nu se încheie pe termen scurt. Eu nu sunt analist militar, dar unii analiști spun că războiul va putea continua în această iarnă, alții susțin că se va intensifica în lunile de primăvară. În orice caz, este destul de probabil că în următoarele cinci-șase luni, Rusia va încerca o nouă mare ofensivă și va folosi aceste luni, să le zicem, de pauză, pentru a-și întrema forțele militare, a se reaproviziona, a-și pregăti recruții luați de pe stradă.
Putin speră ca această ofensivă să-l ducă pe aliniamentele de pe care el ar putea discuta să, spunem, înghețarea războiului și o eventuală forțare a Ucrainei și a Occidentului să-i recunoască granițele. Aceasta este, foarte probabil, intenția Moscovei: să-și extindă teritoriile pe care acum le ocupă, pentru că nu este mulțumită cu ce a obținut până la acest moment.
Desigur că Ucraina nu va accepta acest lucru și avem toate premisele pentru ca acest război să se prelungească”.
