Un turn roman de apărare, redescoperit după 150 de ani. Rescrie istoria frontierei nordice din Dacia romană
Un turn roman de apărare a fost redescoperit după 150 de ani. Construcția antică rescrie istoria frontierei nordice din Dacia romană.
Un turn roman de apărare și observare din localitatea Negrilești, în apropiere de Reteag, județul Bistrița-Năsăud, a fost identificat cu ajutorul unor documente de arhivă.
Descoperirea readuce în atenție un obiectiv semnalat încă din secolul al XIX-lea și oferă noi indicii despre sistemul defensiv al Imperiului Roman și frontiera nordică a Daciei romane.
Turnul roman de la Negrilești, descoperit prima oară în 1876
Turnul de la Negrilești făcea parte din sistemul de fortificații de pe Limesul Roman, linia de frontieră a Imperiului Roman.
După extinderea teritoriilor cucerite, romanii au organizat sisteme de apărare care includeau castre, așezări militare mai mici și turnuri de pază și observare, amplasate astfel încât să permită supravegherea terenului și transmiterea rapidă a informațiilor..
Turnurile erau dispuse, în anumite sectoare, la distanțe de aproximativ un kilometru, cu vizibilitate directă între ele.
Într-un peisaj în care vegetația era mai puțin densă decât în prezent, aceste puncte de observație permiteau transmiterea semnalelor și avertizarea garnizoanelor în cazul apariției unui pericol.
Citește și: Cea mai mare fortificație din Epoca Bronzului, din Europa, se află în România. Are o vechime de 3.500 de ani
Mesajele puteau fi transmise prin semnale de fum, semnale optice sau acustice, astfel încât informația să ajungă într-un timp cât mai scurt la trupele aflate în castrele din apropiere.
În nordul provinciei Dacia, linia fortificațiilor cuprindea puncte importante precum Bologa, Porolissum și Ilișua, continuând spre Negrilești și Bistrița. Sistemul defensiv se prelungea apoi spre sud, prin actualul județ Mureș, până în zona Văii Oltului.
Potrivit reconstituirilor istorice prezentate de cercetători, în sistemul de supraveghere erau implicați soldați organizați în schimburi.
Turnurile funcționau în legătură cu așezări militare de dimensiuni mai mici, precum cea de la Negrilești, care ar fi putut găzdui în jur de 100 de soldați.
O parte dintre aceștia asigurau serviciul de pază, în timp ce ceilalți rămâneau disponibili pentru alte sarcini sau pentru intervenții în situații de urgență.
Turnul are o formă circulară, întâlnită destul de frecvent pe limesul nordic dacic, cu un diametru de aproximativ 5,30 m, se arată într-o postare de pe pagina de Facebook a Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud.
Cercetările au permis identificarea unor noi date privind tehnica de construcție și modul de acces în turn, dar și a unor indicii referitoare la existența unei probabile pivnițe în interior.
Turnul funcționa pe lângă o așezare militară romană de mici dimensiuni
În spatele acestei reconstituiri istorice se află, alături de arheologul Radu Zăgreanu, de la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, experimentat în cercetarea limesului, dr. Mátyás József, managerul Centrului Muzeal de Istorie din Gherla.
Pornind de la manuscrisele arheologului Torma Károly, dr. Mátyás József a reușit să localizeze pe hartă poziția probabilă a turnului, iar cercetările de teren au confirmat existența construcției romane
Povestea descoperirii turnului de la Negrilești începe cu aproape un secol și jumătate în urmă.
În 1876, în timpul lucrărilor de construire a unui drum, în hotarul localității au fost descoperite ruinele unei construcții antice și mai multe obiecte de factură romană.
Citește și: Descoperire arheologică într-o cetate dacică de pe vremea regelui Decebal. Zona, locuită din Epoca Bronzului
Primarul de la acea vreme a făcut cunoscută descoperirea în presă, iar cazul a atras atenția renumitului arheolog Torma Károly, chemat la fața locului pentru a cerceta vestigiile.
„A constatat că este vorba de un burgus roman și că în apropierea lui se află un turn roman”, a explicat dr. Mátyás József, conform gherlainfo.ro.
În manuscrisele sale, Torma Károly a consemnat și existența altor două obiective în zonă: o fortificație posibil dacică și o construcție dreptunghiulară, cu dimensiunile de 4×4 metri, situată în punctul numit Picioru Vreniciori.
Documentele au rămas o sursă importantă pentru cercetarea istoriei locale.
Prelucrarea lor în cadrul tezei de doctorat a managerului Centrului Muzeal de Istorie din Gherla a oferit ocazia reluării investigațiilor și verificării informațiilor consemnate de arheologul din secolul al XIX-lea.
„Turnul descoperit acum face parte din sistemul de fortificații de pe Limesul Roman și este primul de acest fel și într-o stare atât de bună, descoperit la noi.
Împreună cu arheologii și voluntarii am săpat și în afara lui, și în interior, practic l-am dezvelit în totalitate.
Se păstrează 5-6 asize (rânduri orizontal de pietre sau cărămizi așezate una peste alta, care formează zidăria unei construcții), deci e unul din cele mai bine conservate turnuri descoperite vreodată”, a adăugat Mátyás József.
Descoperirea de la Negrilești deschide și perspectiva valorificării patrimoniului local. În urma colaborării cu Primăria Negrilești, există intenția ca turnul să fie inclus în circuitul turistic, după adoptarea măsurilor necesare pentru protejarea vestigiilor.
