1. Când oficialii se tem, extremismul câștigă
Când oficialii se tem, extremismul câștigăEl este întemeietorul orașului iar rămășițele sale se odihnesc în Cetatea Oradea, care a devenit, în timp, un important loc de pelerinaj.
În fotografiile publicate de cele două instituții, după eveniment, apar Florin Birta, primarul municipiului Oradea, și Böcskei László, episcopul romano-catolic de Oradea, într-o piațetă pustie, depunând câte o coroană de flori la baza soclului.
Această inaugurare neobișnuită pentru un monument dintr-un mare oraș este urmarea unei campanii mincinoase desfășurate în ultimele săptămâni pe rețelele sociale, care a susținut că statuia domnitorului Mihai Viteazul ar fi fost demolată pentru a i se face loc celei a regelui ungar. Fals. Statuia domnitorului român se afla în cu totul altă parte și într-adevăr, a fost demontată pentru restaurare, urmând a fi reamplasată în centrul orașului.
Oficialitățile au ales, probabil, discreția, pentru a evita evenimente jenante generate dau inspirate de autorii acestei manipulări, preluată și pe rețelele formațiunii AUR. Soluția poate fi înțeleasă din această perspectivă.
Dar dacă cei care promovează minciuna și ura interetnică ajung să facă agenda într-un oraș al României cu un puternic spirit european înseamnă că extremiștii au câștigat deja.
Discurs eurofob dinspre Palatul Victoria
Fostul premier Victor Ponta, acum consilier onorific al premierului Marcel Ciolacu, a făcut afirmații surprinzătoare după dezastrul de la Crevedia. Și aceasta, chiar după ce guvernul al cărui șef îl consiliază, a apelat la Mecanismul European de protecție Civilă, pentru a transporta un mare număr de răniți în spitale din UE. ”Pacienții în stare rea sunt lăsați în România, să moară aici.
Vor doar să trimită facturi uriașe către statul român, acesta este interesul lor”, a afirmat fostul prim-ministru, cu referire la spitalele europene care i-au primit pe răniții de la Crevedia. Palatul Victoria a catalogat declarațiile drept opinii personale și a reiterat faptul că Victor Ponta nu are putere de decizie. Însă întrebările legate de această ieșire a fostului premier rămân.
Să nu uităm că însăși numirea lui Victor Ponta pe poziția de consilier a stârnit numeroase controverse.
Unii au văzut-o drept o încercare a premierului Ciolacu, lider al PSD, de a-l ține pe Ponta departe de formațiunea AUR, cu care începuse o colaborare.
Alții însă, se gândesc cu îngrijorare la un eventual ”plan B” al PSD: o cooperare cu AUR după alegerile din 2024.
Așadar, ce reprezintă afirmațiile lui Victor Ponta legate de nenorocirea de la Crevedia? O scăpare nefericită? Un regretabil derapaj? Sau un mesaj cu bătaie politică mai lungă?
3. AUR nu-și schimbă părul, dar se vrea frecventabil
Liderul AUR George Simion s-a întâlnit luni, la Parlament cu ambasadorul Israelului, Reuven Azar și Yossi Dagan – membru al partidului de guvernământ Likud.
Cu această ocazie, George Simion a recunoscut contribuția României la Holocaust și, potrivit părții israeliene, a condamnat antisemitismul, și a acceptat definiția acestuia, dată de IHRA și însușită și de statul român. Potrivit acesteia, elogierea criminalilor de război este o formă de antisemitism.
Întâlnirea are loc într-un moment în care Likud, puternic contestat în propria țară din cauza unei controversate reforme a justiției și izolat internațional încearcă să-și extindă legăturile cu grupările conservatoare din Europa.
Problema partidului român AUR este dată tocmai de ieșirile lui antisemite: cultul criminalilor de război promovat chiar și în Parlamentul României, simboluri naziste afișate de unii participanți la adunările publice, minimalizarea sau relativizarea Holocaustului.
O astfel de relație nu putea fi acceptată în societatea și presa din Israel fără o lepădare a AUR de antisemitism.
Întrebarea este dacă AUR va renunța atât de ușor la unul dintre elementele de bază ale discursului său. Poate că, un timp, unii lideri vor fi mai precauți și chiar își vor pune țărână în cap la Yad Vashem. Liderii AUR înțeleg că au nevoie să se facă frecventabili dacă vor să conteze în ecuația puterii după 2024. Iar antisemitismul era ( este) cel mai greu obstacol.
Însă întrevederea cu ambasadorul israelian nu-i va face mai puțin homofobi, eurofobi și filoruși decât erau ei până acum. Coroborați această întâlnire cu declarațiile eurofobe ale consilierului Victor Ponta, tolerate de premierul Ciolacu. Și amintiți-vă de întâlnirile lui Simion cu Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării, tras pe dreapta după ce a sugerat că ucrainenii ar trebui să cedeze teritorii în schimbul păcii ( o idee dragă tuturor ultraconservatorilor și eurofobilor).
4. Statul nu luptă cu marii traficanți, dar întărește represiunea asupra celor mici
Statul român a pierdut o bună parte din credibilitatea și așa subțirică pe care o mai avea, odată cu teribilul accident de la 2 Mai. Tânărul aflat sub influența stupefiantelor, care a ucis cu mașina alți doi tineri, fusese de două ori oprit de polițiști, care ar fi avut toate elementele pentru a-l șine pe loc și a evita astfel tragedia. N-au făcut-o, iar explicațiile ulterioare ale șefilor Poliției din Constanța sau ale ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, n-au convins.
Ba chiar, ministrul Predoiu a recunoscut senin că , în privința adulților, lupta împotriva consumului de stupefiante este pierdută – o afirmație scandaloasă, atâta vreme cât vine din partea unui demnitar al statului.
Opinia publică s-ar fi așteptat la o devoalare a corupției care a făcut posibil cazul de la 2 Mai și nu la scoaterea în față a unui agent începător, care, culmea, chiar a încercat să-și facă datoria. De asemenea, opinia publică s-ar fi așteptat la un contraatac devastator al statului împotriva rețelelor de traficanți, de a căror existență ( dacă nu mai mult ...) destui politicieni și oameni din structurile de forță și aplicare a legii nu sunt străini.
Dar ce răspuns avem din partea statului? Prefectul Capitalei pornește ofensiva asupra tuturor tinerilor, pe care vrea să-i testeze de-a valma. O intruziune inacceptabilă în intimitatea tinerilor și, de bună seamă, o acțiune fără sorți de izbândă.
Ce ne arată aceasta? Un stat care nu poate sau nu are chef să se pună cu marea infracționalitate și crimă organizată întărește represiunea împotriva celor mici.
5. O societate anesteziată
La o săptămână de la accidentul din 2 Mai se declanșează explozia de la Crevedia. Tragedia scoate în evidență un întreg angrenaj de interese politico-financiare, dublat de o crasă neglijență, care a costat vieți. Ai spune că aceia care cred că pot fenta legile statului se cred imuni și la legile fizicii.
Cazul pare o repetare a tragediei de la Colectiv, dar chiar mai mult decât atât, din două motive. Primul: se petrece la opt ani de la nenorocirea din clubul bucureștean și statul ar fi trebuit să evolueze, să fi învățat ceva din asta. Și, doi: la Crevedia, dedesubturile politice se văd mai clar decât la Colectiv.
Cu toate acestea, răspunsul publicului, al societății civile, este practic zero. De ce nu avem reacția de la Colectiv? Poate, pentru că atunci mai exista o speranță că instituțiile statului de drept și câteva forțe politice vor putea genera o schimbare. Azi, speranța pare abandonată.
