„Vântul“ blamării motoarelor diesel începe să adie și în România. Pentru prima dată, în 2018, în intervalul ianuarie – aprilie, raportul vânzărilor de automobile noi în funcție de tipul de combustibil s-a inversat.
57% au fost pe benzină și 40,7% diesel. Iar mașinile 100% electrice, ideale în traficul urban zilnic, încep și ele să aibă un cuvânt de spus. În momentul de față, sunt importate oficial 12 astfel de modele, cel mai mic preț fiind de 12.078 euro, TVA inclusă, prin aplicarea ecotichetului de 10.000 de euro oferit prin programul „Rabla Plus“.
Piaţa de automobile electrice din România a cunoscut o dezvoltare constantă importantă în ultimii doi ani. Vânzările au explodat în 2017, odată cu lansarea celei de-a 13-a ediții „Rabla“, care a inclus, în premieră, programul „Rabla Plus“, cu cel mai mare bonus pentru mașinile noi 100% electrice, în valoare de 45.000 de lei (aprox. 10.000 euro).
Și continuă să crească, cum facilitatea acordată de stat continuă și în 2018.
Dacă anul trecut au fost înregistrate aproape 200 de electrice noi, în primele patru luni din acest an au fost deja cumpărate 238. Raportate la piață, cifrele sunt mici. Însă în contextul real al puterii de cumpărare a românilor, o creștere cu peste 400%, față de intervalul ianuarie-aprilie 2017 sună foarte bine, pentru un tip de automobil care, în general, se adresează exclusiv traficului urban.
SUV-ul Jaguar i-Pace oferă o autonomie oficială maximă de 480 de kilometri, iar Renault ZOE ZE 40 se laudă cu 400 de kilometri. În rest, autonomia medie se învârte în jurul a 200 de kilometri, ceea ce înseamnă că pentru drumuri lungi sau concedii este nevoie de o a doua mașină în casă.
Prelungitor sau stație de încărcare?
Pentru că bateriile funcționează cu curent continuu, în timp ce la prize „curge“ curent alternativ, mașinile electrice au integrat un convertor ce permite încărcarea cu puteri de până la 11 kW. În funcție de model, cu un prelungitor conectat la priza din garaj, de exemplu, timpul de încărcare este de circa 7-10 ore. Practic, dacă puneți mașina la încărcat seara, dimineața va fi gata pentru a nouă aventură, fără a avea nevoie de stație de încărcare specială.
În cazul bateriilor de capacitate mare, însă, priza normală nu prea mai este suficientă și se recomandă montarea unei stații de tip „Normal Charge“, cu putere de până la 7,4 kW, în sistem monofazic, și de până la 22 kW, în sistem trifazic. Prețul unei astfel de stații pornește de la circa 1.000 de euro.
Dacă vorbim despre stațiile publice, fie că este vorba despre gratuite, montate de fel de fel de agenți comerciali în scopuri de marketing, sau despre cele cu taxă, acestea, în general, sunt de tip „Fast Charge“, cu puteri de 40-50 kW. Dar există și stații publice de tip „Normal Charge“. În cazul unui BMW i3 94h, de exemplu, încărcarea bateriei de la 15% la 80% la o stație de 50 kW durează circa 40 de minute.
Există și stații de încărcare de tip „Ultra Fast Charge“, cu puteri de până la 120 kW. Iar marii producători pregătesc un nou standard de încărcare de până la 350 kW.
Distribuția, în România și Europa de Est, a stațiilor de incărcare electrice
Infrastructura de încărcare șchioapătă, dar se dezvoltă
În momentul de față, în România există circa 200 de stații de încărcare pentru mașinile electrice, conform aplicației PlugShare. La acestea, bineînțeles, se adaugă stațiile private. Dacă ne uităm pe hartă, mai ales către Vest, unde stațiile de încărcare apar ca ciupercile după ploaie, infrastructura din România schioapătă. În general, în orașele mari nu sunt probleme. Iar dacă cineva își propune să meargă electric de la București la Arad, de exemplu, o poate face fără a rămâne în pană de curent, dacă își calculează corect opririle la priză. De la București la Constanța însă, pe Autostrada Soarelui, nu există nicio stație, așa că mașinile cu o autonomie de circa 200-250 de kilometri au o problemă. Iar spre Moldova e și mai dificil. Și în cazul modelelor cu autonomie de 300-400 de kilometri trebuie mers cu grijă, pentru că, de pildă, la Focșani, Tecuci, Bârlad sau Vaslui nu apare nicio stație pe hartă.
Odată cu creșterea cererii, a numărului de mașini electrice, infrastructura de încărcare se dezvoltă, însă, și ea. Inclusiv Guvernul a elaborat „Strategia privind Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei în ceea ce priveşte combustibilii alternativi în sectorul transporturilor şi pentru instalarea infrastructurii relevante în România şi pentru înfiinţarea Consiliului interministerial de coordonare pentru dezvoltarea pieţei pentru combustibili alternativi“, care estimează că, până la finalul anului 2020, în România vor fi amplasate circa 1.000 de puncte de alimentare cu combustibili alternativi, inclusiv GNC (Gaz Natural Comprimat).
Dar, cum guvernanții au promis și mii de kilometri de autostradă până acum, atenția trebuie să meargă către inițiativele private. Cei patru operatori mari de stații de încărcare, Renovatio e-Charge, E-Motion Electric, TMC E-Mobility și Rotric, își extind permanent rețelele.
Noroc pan-european
Nume grele din industria auto, care în domeniul motoarelor convenționale se faultează cu orice ocazie, s-au așezat la „masa electrică“ și au creat
IONITY. Joint-venture-ul format de BMW Group, Daimler AG, Ford Motor Company şi Volkswagen Group, cu Audi şi Porsche, va dezvolta şi implementa o reţea de aproximativ
400 de Stații de Încărcare de Mare Putere (High-Power Charging / HPC) pentru automobile electrice în Europa.
Un total de 20 de staţii, localizate pe principalele drumuri din Germania, Norvegia şi Austria, la intervale de 120 de kilometri, prin parteneriate cu „Tank & Rast“, „Circle K“ şi „OMV“, au fost deschise în 2017. În 2018, reţeaua se va extinde la peste 100 de staţii, fiecare permiţând să fie utilizată de mai mulţi clienţi, cu automobile de la constructori diferiţi, pentru a-şi reîncărca vehiculele simultan.
Cu o capacitate de până la 350 kW per punct de încărcare, reţeaua va utiliza standardul european de încărcare Combined Charging System (CCS) pentru a reduce semnificativ timpii de încărcare în comparaţie cu sistemele existente.
De asemenea, în iunie 2017, s-a anunţat că proiectul NEXT-E, realizat de BMW Group pentru Europa de Est, a fost selectat pentru finanţare prin programul său Connecting Europe Facility (CEF). Proiectul NEXT-E prevede montarea a 222 de staţii multistandard de încărcare rapidă (50 kW) şi a 30 de staţii de încărcare ultrarapidă (150-350 kW), de-a lungul reţelei principale şi a numeroaselor coridoare principale TEN-T, creând o infrastructură extinsă pentru încărcarea automobilelor electrice în Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croaţia şi România. Pentru România sunt planificate 40 de staţii de încărcare rapidă (50 kW). distribuția, în România și Europa de Est, a stațiilor de incărcare electrice
