Un cutremur ca cel din 4 martie 1977 s-ar putea produce în orice moment. Cât de pregătiți suntem acum?
Se împlinesc 49 de ani de la cutremurul care a devastat România. Peste 1.500 de oameni au murit atunci și peste 11.000 au fost răniți. Acum, românii se tem de un seism similar însă mulți recunosc că nu sunt pregătiți să se descurce în primele 72 de ore după dezastru.
Un cutremur cu magnitudinea 3,1 a avut loc miercuri dimineaţa, la ora 02:09, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Nu s-au înregistrat victime sau pagube materiale.
Însă acum 49 de ani, pe 4 martie 1977 a vut loc marele cutremur din România, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. Pământul s-a mișcat neîntrerupt aproximativ 56 de secunde. Au fost 1.570 de victime.
Printre cei care au murit s-au numărat și personalități din acea vreme. Actorul Toma Caragiu și cântăreața Doina Badea și-au pierdut viața atunci.
Cel mai afectat oraș a fost București, unde au murit 1.400 de oameni. Cu toate acestea locuitorii Capitalei spun că încă nu sunt pregătiți să facă față unei astfel de tragedii.
Un cutremur ca cel din 4 martie 1977 s-ar putea produce în orice moment. Cât de pregătiți suntem?
Conform unui sondaj realizat de Fundația Comunitară București, peste 70% dintre locuitorii din Capitală și împrejurimi se tem că următorul seism major, de peste 7 grade pe scara Richter, s-ar putea întâmpla în orice moment în următorul deceniu, însă doar puțin peste 13% spun că sunt pregătiți pentru a se descurca în primele 72 de ore după dezastru.
Fundația Comunitară București lansează, prin programul Bucureștiul Pregătit, „Planul de supraviețuire pentru primele 72 de ore”, un ghid practic realizat împreună cu Departamentul pentru Situații de Urgență, care explică pas cu pas ce ar trebui să facă fiecare persoană, familie și comunitate imediat după un seism major.
Datele rezultate dintr-un sondaj online desfășurat în februarie confirmă una dintre premisele cheie ale planului de reacție: sprijinul instituțional nu poate ajunge imediat la toți locuitorii orașului, iar capacitatea oamenilor de a reacționa și a se organiza singuri în primele 72 de ore va face diferența.
După teama de momentul propriu-zis al cutremurului (63,5%) și de posibilitatea prăbușirii clădirii în care se află (48,2%), aproape 40% dintre respondenți sunt îngrijorați de faptul că autoritățile nu vor putea ajunge rapid la toți cei afectați.
Doar aproape 8% dintre respondenți au însă un plan de acțiune pentru ei și familie într-un astfel de scenariu, în timp ce 8 din 10 consideră că sunt prea puțin sau chiar deloc pregătiți să se descurce fără utilități după dezastru.
Citește și: Artista cu voce de aur a României, ce a murit în cutremurul din 1977. Nu a fost găsită niciodată
Mai mult, în situația în care locuința lor ar fi grav afectată, 47% nu cred că vor putea rezista mai mult de câteva zile fără intervenții și sprijin din afară. În acest context, presiunea pe intervenția autorităților va fi critică imediat după un seism major. Iar în lipsa unei pregătiri minime la nivel de familie, bloc și comunitate, vulnerabilitatea individuală se transformă rapid într-un blocaj sistemic care amplifică efectele dezastrului la nivel de oraș.
Ce conține planul de supraviețuire
Planul oferă oamenilor un ghid aplicat, cu pașii concreți în timpul și în fiecare etapă după cutremur, atât la nivel personal, cât și la nivel de bloc și cartier, transformând puterea comunității în susținere vitală. În primele 6 ore de la seism, accentul se pune pe siguranță și salvare personală - adăpostire corectă în timpul cutremurului, evaluarea riscurilor, oprirea utilităților, evacuarea clădirii în siguranță și reunirea familiei într-un punct stabilit dinainte.
În intervalul 6-24 de ore de la cutremur, obiectivul este de stabilizare și supraviețuire de bază - organizarea resurselor, identificarea unui adăpost temporar sigur și informarea exclusiv din surse oficiale. Iar în orele 24-72, scopul este menținerea coeziunii și pregătirea pentru ajutor extern sau evacuare - coordonare la nivel de bloc sau cartier, distribuirea resurselor și pregătirea pentru eventuală relocare.
Iată câteva repere:
Ce să faci în timpul unui cutremur:
Cel mai simplu mod de a te menține în siguranță este să te așezi, să te acoperi și să te ții: așează-te la sol în mâini și genunchi.
• Această poziție te protejează ca să nu te dezechilibrezi și îți permite să te retragi pe burtă într-un spațiu protejat.
• Dacă ești într-un scaun cu rotile sau un cadru de mers cu șezut și rotile, blochează roțile și rămâi așezat până când cutremurul se oprește, protejându-ți în același timp partea din spate a gâtului și a capului cu brațele.
• Dacă nu te poți așeza la sol, sprijină-te de un perete interior. Acoperă-ți capul și gâtul cu brațele.
• Îndepărtează-te de ferestre, geamuri, oglinzi, biblioteci, mobilier înalt, aparate de iluminat.
• Dacă o masă, un birou sau alt mobilier robust se află în apropiere, târăște-te sub el pentru protecție.
• Dacă nu există un astfel de spațiu protejat, târăște-te lângă un perete interior departe de ferestre.
• Stai în genunchi și apleacă-te.Ține-te până când tremurul se oprește.
• Ține-te de piciorul biroului sau orice obiect solid ancorat cu o singură mână. Cu celălalt braț, protejează-ți capul și gâtul.
• Dacă nu te afli sub un spațiu sigur, protejază-ți capul și gâtul cu ambele brațe într-o poziție ghemuit.
Imediat după cutremur
În mod ideal, odată ce se oprește, ar trebui să rămâi acolo unde te afli până când autoritățile te informează că este sigur să evacuezi, se mai arată în ghid.
