Peste un milion de români sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi. Acesta este pe 7 ianuarie, când se sărbătorește Sfântul Ioan.
O săptămână mai târziu, vor sărbători și Revelionul.
Tradiții și obiceiuri de Crăciun pe rit vechi. Cine sunt românii care îl sărbătoresc pe 7 ianuarie
În Arad, de exemplu, comunitatea de sârbi păstrează un obicei moștenit de la străbuni, și anume aprinderea badnjak-ului sau a stejarului.
Potrivit tradiției, în ajun de Crăciun pe rit vechi, după terminarea slujbei, credincioșii se adună în curtea bisericii și dau foc la un lemn de stejar. Tradiţia spune că focul îi purifică pe cei prezenţi şi le dă putere, iar răul de peste an dispare.
Potrivit tradiţiei, cu cât flăcările care cuprind stejarul sunt mai mari şi ies mai multe scântei, cu atât noul an va fi mai bogat.
Citește și: Moldovenii, ruşii şi ucrainienii, pregătiţi să petreacă Crăciunul şi Anul Nou pe rit vechi, la munte
După ce dau foc lemnului de stejar, oamenii mănâncă o porție de fasole bătută și se încălzesc cu țuică fiartă. Iar după ce lemnul a ars complet, credincioșii merg la colindat.
După ce se întorc de la colindat, membrii familiei se așează la masă și, după ce răsare prima stea pe cer, iau „Cina Sfântă”. În Biblie, prima stea care a apărut pe cer i-a călăuzit pe magi către locul nașterii lui Iisus, conform stirileprotv.
Pe masa din Ajunul Crăciunului, moldovenii, ardelenii sau minoritățile de ruși lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor.
Printre acestea se găsesc: compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi.
În ziua de Crăciun, cei care sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi pregătesc diverse preparate tradiționale, printre care: haladet (piftie cu reţetă specială), lapsa (tăieţei fierţi în supă de pui), vareniki (colţunaşi cu brânză).
Sub faţa de masă de Crăciun, oamenii mai pun bani și fân, pe care le țin până când se sărbătoreşte Boboteaza pe rit vechi, adică pe 19 ianuarie.
Citește și: Patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse propune un armistiţiu, de Crăciunul pe stil vechi
Gospodinele basarabence pregătesc colaci mici şi un preparat tradițional, „ajunel”. După ce termină de gătit, iau preparatele și le leagă cu o aţă, alături de câteva flori de busuioc, le agaţă de icoană şi le păstrează până la sărbătoarea Sf. Gheorghe. Potrivit tradiției, de sărbătoarea Sf. Gheorghe, femeile scot colacii și ajunul și le dau animalelor să le mănânce, pentru a fi feriți de ghinion tot anul.
Crăciunul pe stil vechi se suprapune cu Boboteaza la ortodocșii pe stil nou.
După Crăciun vor începe pregătirile pentru Revelion, care se sărbătoreşte în 13 ianuarie. În România trăiesc peste un milion de adepți ai Bisericii Creștin-Ortodoxe de Rit Vechi.
Comentarii 0