Strategia Națională de Apărare 2025-2030: Rusia va intensifica acțiunile hibride, inclusiv împotriva României

Președintele Nicușor Dan a anunțat, miercuri, punerea în dezbatere publică a Strategiei Naționale de Apărare 2025-2030.

El a prezentat elemente din document. Documentul este AICI

Citește și: LIVE TEXT Nicușor Dan, despre creșteri de taxe în 2026: „Nu există intenția de a lua alte măsuri”

Potrivit Strategiei Naționale de Apărare a României pentru perioada 2025-2030, principalele amenințări la adresa securității naționale provin din acțiunile ostile ale Federației Ruse, inclusiv războiul de agresiune împotriva Ucrainei, militarizarea Mării Negre și consolidarea capacităților militare ofensive.

Risc de acțiuni hibride și cibernetice

„Este de așteptat ca Federația Rusă să intensifice acțiunile hibride desfășurate direct și prin interpuși împotriva unor state membre NATO, inclusiv împotriva României, la limita aplicării Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic. De asemenea, utilizând tot mai mult noile tehnologii, ar putea recurge la: activități cibernetice ostile, acte de sabotaj, operațiuni informaționale și acțiuni avansate de manipulare – menite să altereze percepțiile asupra realității, să discrediteze autoritățile române și să afecteze procesele de luare a deciziilor de nivel strategic”, potrivit documentului, scrie mediafax.

Extinderea conflictului din Ucraina și vulnerabilități strategice

Strategia subliniază că o extindere a conflictului militar din Ucraina în zone apropiate României ar reprezenta o amenințare majoră pentru securitatea țării. Alte riscuri includ atacuri cibernetice derulate de entități asociate serviciilor secrete ruse, spionajul, acțiuni hibride de manipulare a opiniei publice și afectarea infrastructurilor critice, precum coridoarele energetice din Marea Neagră sau cablurile submarine de telecomunicații.

Amenințări economice și sociale

Documentul atrage atenția și asupra amenințărilor economice și sociale, inclusiv competiția agresivă între state, dependențele critice, polarizarea politică și presiunile populiste. Migrația ilegală, efectele schimbărilor climatice și vulnerabilitățile administrației publice și ale infrastructurilor critice pot amplifica riscurile la adresa securității naționale.

Strategia mai evidențiază riscurile legate de corupție, capacitatea redusă a instituțiilor de protecție civilă, deficiențe în educație și cercetare, vulnerabilități tehnologice și cibernetice, precum și expunerea la discurs populist, extremism și dezinformare. Toate aceste elemente subliniază nevoia consolidării rezilienței statului și societății românești în fața unui mediu internațional din ce în ce mai volatil și ostil.

Corupția și slăbiciunile instituționale

„Corupția vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează eficacitatea instituțiilor și bunăstarea cetățeanului, sporind inclusiv evaziunea fiscală și criminalitatea economică, cu efecte directe asupra economiei naționale, competiției loiale și libertății economice. Capacitatea redusă a instituțiilor din domeniul protecției civile, inclusiv cea de răspuns adecvat la urgențe și dezastre naturale ori accidente cu victime multiple generează riscuri pe fondul persistenței vulnerabilităților infrastructurilor necesare furnizării unor servicii publice esențiale, sau din lipsa unor abordări unitare, integrate și din nealocarea de resurse suficiente. Politicile fiscale inadecvate, capacitatea redusă de combatere a evaziunii fiscale și colectarea deficitară a taxelor și impozitelor afectează capacitatea statului de a-și asigura resursele necesare funcționării serviciilor publice critice și realizării investițiilor în domeniul securității naționale”, se arată în capitolul Riscuri și vunerabilități.

De asemenea, unul dintre punctele din strategie se referă la lupta împotriva corupției: „Limitarea drastică a corupției prin abordare integrată a fenomenului, prin eforturile conjugate ale tuturor instituțiilor responsabile și prin utilizarea eficientă a datelor disponibile, implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție, fără interferența acestora în cercetarea penală și în procesul de justiție și corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în ceea ce privește corupția, cu respectarea separației puterilor în stat și a normelor constituționale”.

Adaptarea instituțiilor și cooperarea interinstituțională

Strategia reclamă adaptarea instituțiilor cu responsabilități în asigurarea securității și apărării României la transformările tot mai rapide și complexe care generează provocări și îngrijorări tot mai serioase, astfel încât activitatea acestora să se desfășoare eficient și coordonat, cu participarea societății românești în ansamblu.

„Abordarea interinstituțională rămâne esențială în demersurile de gestionare a riscurilor și amenințărilor la adresa securității și intereselor României”, se menționează în document.