Șapte țări între care și România vor un „zid al dronelor” împotriva Rusiei. Cum va funcționa
Discuțiile dintre șapte țări între care și România privind așa-numitul zid al dronelor se intensifică pentru a proteja frontierele estice ale Europei de Kremlin, după o serie de încălcări ale spațiului aerian de către avioane de război rusești și vehicule aeriene fără pilot.
Șapte țări membre ale UE se vor întâlni vineri cu Comisia Europeană și Ucraina pentru a discuta propunerea privind zidul dronelor, a confirmat luni un purtător de cuvânt al executivului UE.
Reuniunea online va include șapte țări din prima linie - Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Polonia, România și Bulgaria - alături de Ucraina și comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius.
Șapte țări între care și România vor un „zid al dronelor” împotriva Rusiei. Cum va funcționa
„Aceasta este o continuare concretă a anunțului președintelui [Ursula] von der Leyen, deoarece atacuri și incursiuni recente au avut deja loc în România și Polonia”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier.
Von der Leyen și-a folosit discursul despre Starea Uniunii la începutul acestei luni pentru a susține cererile pentru un „zid al dronelor” susținut de UE, argumentând că blocul trebuie „să țină cont de apelul prietenilor noștri baltici” de a-și apăra granițele estice.
Președinta Comisiei urmează să propună opțiuni de finanțare pentru zidul dronelor în timpul unei reuniuni informale a liderilor UE din 1 octombrie, la Copenhaga, au declarat doi diplomați pentru POLITICO.
Noua rundă de discuții pe marginea propunerii va avea loc la câteva zile după un incident „fără precedent de obraznic” din 19 septembrie, când trei avioane militare rusești au încălcat spațiul aerian estonian timp de 12 minute înainte de a fi interceptate de avioane F-35 italiene. O incursiune a dronelor rusești în Polonia la începutul acestei luni a zguduit, de asemenea, țările NATO.
Citește și: Atacurile rusești cu drone asupra Poloniei, premeditate. Dronele lui Putin aveau SIM-uri poloneze
„Statele membre rămân la comandă”, a subliniat Regnier la conferința de presă de luni.
„Vom vedea care este interesul lor, cum îi putem ajuta, care sunt capacitățile lor, care sunt nevoile lor. În urma acestei discuții, vom decide asupra potențialilor pași următori, mână în mână cu aceste state membre și cu Ucraina”, a adăugat el.
Noua evoluție vine după ce Lituania a declarat că Comisia a respins anterior o cerere comună de finanțare în valoare de 12 milioane de euro din partea Tallinn și Vilnius pentru un zid împotriva dronelor, în cursul verii - deși recenta beligeranță a Rusiei a sporit urgența revizuirii planului.
Citește și: NATO avertizează Rusia după incidentul cu drone din Polonia: „Suntem pregătiți să intervenim”
În centrul proiectului zidului dronelor se află un „sistem de apărare multistrat împotriva acestora” numit Eirshield, o platformă dezvoltată printr-un parteneriat comun între DefSecIntel și compania letonă Origin Robotics, arată euronews.com.
Acesta folosește radare, camere, detectoare de radiofrecvență care detectează direcția dronei și nivelul de amenințare pentru a decide dacă o dronă ostilă ar trebui să aibă semnalul bruiat sau blocat sau dacă ar trebui să fie lovită de o altă dronă.
Agris Kipurs, cofondator și CEO al Origin Robots, a declarat că sistemul este „complet automat”, făcând loviturile posibile cu ajutorul inteligenței artificiale (IA).
