România fără căldură și apă caldă. Cum va arăta iarna și ce orașe stau cu mâna întinsă la Guvern

DE Mircea Marian | Actualizat: 21.11.2021 - 22:33

Iarna nu a venit încă peste țară, iar temperaturile sunt peste media lunii noiembrie. Cu toate acestea, sute de mii de cetățeni români fac frigul în case și primesc apă caldă cu porția, ca-n vremea regimului comunist. Sunt spitale importante în România unde bolnavii stau în frig.

SHARE

Sunt spitale importante în România unde bolnavii stau înveliți în pături, fiindcă nu există căldură. Timișoara, aflată într-o situație disperată, cere bani de la Guvern.

Și Bucureștiul, un alt oraș extrem de bogat, ar avea nevoie de sprijinul Executivului. Nu mai puțin de 27 de municipii mari așteptau, la ora redactării acestui articol, sprijinul Executivului, dar cabinetul Cîțu, dat jos prin moțiune de cenzură, nu putea emite ordonanțe de urgență. 

În România mai sunt doar 47 de orașe conectate la sistemul de încălzire centralizată, din circa 319. Județe întregi, precum Satu Mare, Maramureș sau Bistrița, au renunțat complet la încălzirea centralizată, de mai mulți ani.

Au rămas racordate la sisteme vechi, complet depășite tehnologic, cu pierderi uriașe, orașe precum București, Timișoara, Cluj sau Oradea.

Potrivit unui raport al Autorității Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), la încălzirea centralizată sunt racordați 12.411 operatori economici, 2.308 instituții publice și 1.116.576 locuințe. 

Cu mâna întinsă la Guvern

Pentru că nu au dreptul legal să majoreze subvenţia acordată furnizorilor, 27 de municipii sunt în pericol de a rămâne fără căldură şi apă caldă în sezonul rece. Vor fi afectaţi locuitorii, şcolile, spitalele şi agenţii economici. 

„În ultimele luni, preţul gazului a crescut în mod accelerat, ajungând de patru ori mai mare decât era iarna trecută.

Conform legislaţiei europene, autorităţile locale nu au voie să mărească subvenţia. (...) Ţinând cont că tariful nu poate creşte peste limita de suportabilitate a cetăţenilor, subvenţia nu poate fi mărită, suntem în situaţia în care sarcina diferenţei de cost faţă de iarna trecută trebuie să o suporte operatorul de energie termică sau bugetele locale.

Afișul electoral folosit de USR PLUS la București, în campania pentru alegerile locale din 2020

Costurile suplimentare sunt aşa de mari încât, fără o intervenţie a Guvernului, toţi aceşti operatori  – suntem 27 de municipii  – riscă să intre în faliment“, a explicat Lucian Viziteu, primarul municipiului Bacău.

Între cele 27 de oraşe care ar putea fi afectate se regăsesc Capitala, dar şi municipiile Arad, Braşov, Buzău, Cluj-Napoca, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Miercurea Ciuc, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Suceava, Timişoara, Tulcea şi Vaslui.

Primarii din municipiile care au sistem centralizat de încălzire cer:

✅ plata în avans a unor cantități de combustibil;

✅ realizarea în sistem de urgență a unor lucrări de reparații care condiționează funcționarea sistemului de termoficare;

✅ plata datoriilor restante, în mod deosebit la furnizorii de combustibil;

✅ susținerea subvenționării costului gigacaloriei.

Potrivit unui document transmis Ministerului de Finanțe și obținut de Europa Liberă România, aceste municipii ar avea nevoie de 1,8 miliarde de lei din octombrie 2021 în aprilie 2022, din care 1,27 miliarde ar trebui să vină de la bugetul de stat.

Însă fondul de rezervă era deja golit de alte alocări oferite primăriilor, au mai rămas doar 50 de milioane de lei. Guvernul Cîțu nu putea face o rectificare bugetară prin ordonanță de urgență, întrucât era demis de Parlament. 

Primarul Fritz depinde de PNL

Timișoara, condusă de primarul USR Dominic Fritz, are nevoie de 350 de milioane de lei, din care 30 de milioane reprezintă urgența, pentru a putea depăși luna noiembrie. Consiliul Județean Timiș, condus de liberalul Alin Nica, cu care Fritz s-a certat frecvent, a acordat 1,2 milioane de lei pentru a ajuta Timișoara. 

Colterm, societatea locală de termoficare, este în insolvență. În decem­brie 2020, avea datorii de 320 de milioane de lei, iar acum primarul Fritz vorbește vag despre „sute de milioane de lei“. Din aceste datorii, 76 de milioane erau către E.ON Gaz, companie care, la final de octombrie, a tăiat gazele.

La Timișoara, Dominic Fritz nu a putut rezolva în timp util problema datoriilor moștenite de Colterm

Timp de trei zile, circa 50.000 de familii din oraș și câteva spitale au rămas fără apă caldă și căldură. Un tată și fiica sa au murit asfixiați după ce au încercat să se încălzească la aragaz. Când a revenit căldura, țevile vechi au început să cedeze. 

27 de municipii sunt
în pericol de a rămâne
fără căldură şi apă
caldă în sezonul rece

Ziarul Financiar critica deciziile administrației orașului: „Prioritatea Colterm, compania care ar fi trebuit să asigure căldura în Timişoara, aflată în subordinea Consiliului Local, a fost să‑şi schimbe managementul în septembrie, perioada în care gazul galopa spre recorduri imposibil de imaginat.

Dincolo de lipsa unor soluţii pentru achiziţia gazului, conducerea companiei nu s-a asigurat nici măcar de existenţa unor contracte de back-up pe cărbuni“.

În decembrie 2020, administrația Fritz l-a numit pe Bogdan Nanu la șefia Colterm, dar, după numire, s-a aflat că acesta avea o condamnare penală, pentru infracțiuni financiare. În februarie 2021, Nanu a demisionat de la conducerea companiei locale. 

Pacienții din Focșani, sub pătură

În Focșani, municipiu condus de primarul PSD Cristi Misăilă, locuințele, spitalele, școlile și grădinițele au căldură timp de doar cinci ore, dimineața. Apa caldă se distribuie doar 3 ore, seara, dar locuitorii se plâng că oricum temperatura ei este scăzută.

La o grădiniță din Focșani, personalul folosește aparatele de aer condiționat pentru a încălzi clasele. Paradoxal, unitatea a avut centrală proprie, dar a fost dezafectată după ce a fost reabilitată rețeaua termică din cartier.

Însă directorul societăţii de termoficare din Focşani a fost surprins de reporterii unei televiziuni lăfăindu-se în birou, la căldură.

„La sediul societăţii de furnizare a agentului termic este apă caldă. Ora 11.10 şi este apă caldă“, spune reporterul în comentariul său. „Aici o producem, domnule“, replică Manole Merchea, directorul ENET, societatea care
asigură apa caldă și căldura în Focșani.

a

Marian Oprișan a lăsat în urma sa, după 20 ani ca președinte al CJ Vrancea, un județ sărăcit și cu probleme

Societatea de termoficare, aflată în insolvenţă de doi ani, este condusă de un administrator special condamnat în primă instanţă pentru corupţie - Cristina Costin, angajată suspendată a Primăriei Focşani - și are nevoie de 100 de milioane de lei pentru a putea furniza în continuare apă caldă şi căldură pe perioada sezonului rece.

Spitalul județean din Focșani are mai multe corpuri de clădire, din care unele au centrală pe gaz, dar pavilionul de pneumologie beneficiază de doar cinci ore de căldură și trei ore de apă caldă. În acest pavilion se află și cele 40 de paturi pentru bolnavii de Covid-19 și 15 paturi pentru bolnavii de TBC. 

Toți cei internați aici stau în frig sau depind de temperatura de afară. Managerul Constantin Mândrilă apreciază că în secția Covid-19 există un „disconfort“ termic. Și  Mândrilă este condamnat penal, el fiind prins că a furat conservele destinate sinistraților afectați de inundații. 

Nicușor Dan caută un miliard

În București, sunt circa 560.000 de consumatori branșați la Termoenergetica. 

Rețeaua este învechită și necesită reparații sistematice: peste 28 de milioane de lei au plătit bucureștenii în 2020 doar pe revizii și reparații, arată ANRE, dar această sumă este doar jumătate din ceea ce se planificase. Scumpirea masivă a gazelor, în 2021, a dat peste cap planurile lui Nicușor Dan, care acum cere circa 500 de milioane de lei de la Guvern. 

„Soluția cea mai echitabilă e ca Guvernul să intervină pentru ca acel preț fixat de ANRE de producție care e obligatoriu pentru toate sistemele de termoficare să coboare. 

Ceea ce poate să facă Guvernul e să subvenționeze gazul pe care acești producători îl primesc pentru ca prețul pentru căldură să poată să scadă“, a precizat Nicușor Dan.

Totodată, Primăria Capitalei a cerut bani pentru a prelua ELCEN, în măsura în care ar trebui să existe un singur organism care să distribuie energie.

Pentru această tranzacție ar fi nevoie de 500-600 de milioane de lei, bani pe care Primăria Muncipiului București i-a cerut de la Guvern pentru a rezolva problemele existente cu lipsa căldurii.

De asemenea, Nicușor Dan a mai transmis că primăria pe care o conduce a solicitat 368 de milioane de lei de la Guvern pentru a ajunge la o rezolvare în ceea ce privește lipsa furnizării de căldură pentru bucureșteni.

În Europa, doar Moscova mai are o rețea așa de extinsă de conducte prin care trec apa caldă și căldura.

În Capitala României sunt 1.000 de kilometri de conducte în reţeaua termică primară, din care 65% au peste 25 de ani vechime, plus 3.000 de kilometri în reţeaua termică secundară, care însă a fost parțial modernizată, așa că doar 47% din reţea are peste 25 de ani. 

Modernizarea întregii rețele ar costa cinci miliarde de euro. În București, pierderile în reţea sunt de 31%, în timp ce, într-o capitală din vest, de numai 5-10%. O centrală la Paris are un randament de 70%, la București - 50%. În plus, majoritatea capitalelor europene vestice au renunțat la gazele naturale. 

Galați: A închis sistemul centralizat, e cald

La Galați, locuitorii nu mai suferă de frig de câțiva ani, după ce compania care furniza încălzire în regim centralizat a fost închisă. 

Pentru menţinerea în funcţiune a vechiului sistem centralizat de termoficare, municipalitatea plătea, anual, peste 12 milioane de euro. Datoriile societăţii erau de zeci de milioane de euro. A intrat în faliment, iar datoriile nu au mai fost recuperate. 

„Mai mult, din cauza acelui sistem depăşit, ineficient şi generator de pierderi, apăreau deseori sincope în furnizarea căldurii. Gălăţenii tremurau de frig în apartamente, în timp ce pierderile şi datoriile se acumulau“, explică primăria Galaţi.

În Galați sunt 24 de
puncte termice care
au fost transformate în

micro-centrale de cartier

Primăria le-a oferit locuitorilor două variante: un ajutor de 3.000 de lei pentru achiziţionarea unor surse alternative individuale de încălzire sau pentru racordarea la micro-centralele de cartier. Circa 13.500 de locuitori au optat pentru centrale individuale. 

În oraș sunt acum 24 de puncte termice, care au fost transformate în micro-centrale de cartier. Acestea alimentează cu energie termică aproximativ 6.000 de apartamente şi unele instituţii publice.

Primăria Galaţi a plătit peste 17 milioane de lei, pentru ca toate şcolile din municipiu să nu mai fie conectate la sistemul centralizat, prin achiziţia de centrale proprii.

O investiție privată salvează Suceava

Nici în Suceava nu sunt probleme cu încălzirea, deși aceasta este furnizată centralizat: orașul a încheiat un parteneriat cu o firmă austriacă, i-a pus la dispoziție cinci hectare de teren, iar noua centrală produce căldură pe bază de biomasă încă din 2013.

În această iarnă, acesta este singurul mare oraș în care costul de producție a căldurii și apei calde scade. Facturile populației vor rămâne neschimbate, dar se va reduce subvenția de la Primărie.

„Folosim horțopele, acele resturi după prelucrarea lemnului. Avem norocul că suntem cel mai împădurit județ din România“, a arătat primarul PNL Ion Lungu. Totuși, orașul a început să aibă probleme în asigurarea biomasei,
cererea fiind în creștere la nivel național. 

Compania Bioenergy Suceava S.A. este producătorul de energie termică şi apă caldă și alimentează 20.000 de locuinţe, plus 2.000 de firme și instituții bugetare din municipiul Suceava.

Bioenergy Suceava S.A. consumă anual circa 150.000 tone de biomasă, a căror valoare de piață depăşeşte 12 milioane de euro.

Investiţia în centrala de cogenerare pe biomasă din Suceava s-a ridicat la aproape 90 milioane de euro, fiind
realizată exclusiv din fonduri private. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.