Vânătoarea de urși, pentru trofeu, este interzisă din 2016. De atunci, mai este permisă doar „extragerea” sau „recoltarea” acelor exemplare care ajung în comunitățile umane și fac probleme, victime omenești sau pagube materiale.
În aceste cazuri, se dă o derogare de la lege, decizie care e luată de Ministerul Mediului pe baza unui dosar cu datele despre „urșii problemă”.
Activiștii de mediu avertizează de mulți ani că în unele cazuri aceste derogări sunt folosite pentru a acoperi tocmai vânătorile de animale trofeu, interzise de lege.
Citește și: Ursul Arthur, prințul străin care suge sânge românesc și extremismul anti UE
„Administrațiile fondurilor de vânătoare au în fiecare an cote de vânătoare, nu doar la urs, ci și la alte animale. Acestea informează firme care se ocupă cu organizarea de excursii de vânătoare, peste tot în Europa: «Anul ăsta putem împușca atâția cerbi, atâtea capre. Avem un urs cu derogare».
E o rețea de afaceri. Lucrul ăsta îl fac atât dministrațiile fondurilor de vănătoare private cât și cele de stat.
În cazul urșilor, e o practică de mulți ani. De cel puțin 4 sau 5 ani, de când urmăresc eu. Nu se extrag urșii problemă.
Dar aceste derogări sunt folosite pentru partide de vânătoare, care înseamnă mai mult decât prețul trofeului, ce merge de la 7.000 la 30.000 de euro.
Oamenii care vin știu din start că vor împușca un trofeu, nu un urs care face probleme. Adică un vânător experimentat nu face distincția între o ursoaică cu pui și un urs mascul?”, a explicat, pentru Newsweek România, Mihai Goțiu, activist de mediu și fost senator.
Acesta a explicat că afacerea e legalizată tocmai prin aceste derogări, căci fiecare dintre cei din rețea are o justficare în acte oferită chiar de către statul român.
„Rețelele se acoperă în acte, funcționează legal, căci se folosesc de aceste derogări. Prințul are documente că a plătit ca să împuște un urs, fondul de vânătoare are derogarea de la ministru”, a menționat Mihai Goțiu.
Dacă un vânător ucide un urs trofeu, deși legea îi interzice să îl scoată din țară, e foarte ușor să o facă.
„Dacă vânătorul ajunge la graniță doar cu blana, unui vameș îi e greu să își mai dea seama dacă a fost vorba de un urs mic sau unul mare. Cum știe cineva de la frontieră, din ochi ce dimensiuni a avut animalul în viață. Deci e greu să îl oprească”, a arătat fostul senator.
Pe de altă parte, se întâmplă rar ca un vânător să ucidă alt urs din greșeală. Pentru că el nu merge singur în pădure, ci cu pădurari locali.
„Administratorii de fonduri de vânătoare știu cum să facă să atragă un urs în raza unui vânător. Îl hrănesc cu o săptămână înainte, în același loc.
Vânătorul rezolvă problema în 24 de ore”, a menționat Mihai Goțiu.
Prințul a mers la sigur
Și Cristina Lapis, de la Asociația „Milioane de Prieteni”, crede că în cazul Arthur prințul austriac Emanuel Prinz von und zu Liechtenstein a mers la sigur, nu a ucis un urs mare din greșeală.
„În fiecare an se discută, când coboară urșii la mâncare, se discută despre numărarea și identificarea urșilor.
Pentru că și aceste acuzații, că ursul a intrat în grădină și a mâncat o oaie. Se dă o derogare și se împușcă un urs oarecare. Peste două zile, vine iar ursul care a mâncat oaia. Pentru că nu e identificat.
În alte țări, precum Norvegia sau Canada, se fac plantații speciale la marginea pădurilor, se identifică urșii, se vede de câte ori au venit, apoi mutați în alte locuri. Nu se dă derogare pentru un urs oarecare și nu se știe care urs e împușcat.
Acest prinț nu ar fi știut unde să se ducă și unde este ursul, a venit direct din Lichtenstein și în prima zi a văzut ursul și l-a împușcat. E greu de crezut”, a declarat Cristina Lapis, la emisiunea Morning Glory de la Rock FM Cristina Lapis.
Se poate dar nu se vrea
Există șanse mari ca în viitor să apară și alte cazuri Arthur, pentru că România nu știe cu exactitate câți urși are, nu i-a identificat individual.
„Noi nu știm exact câți urși avem. Ar trebui identificați urșii, ar trebui numerotați, după o numerotare recunoscută european. Se promite și nu se face.
Dacă s-ar fi respectat legea nu ar fi avut voie să împuște un trofeu, să intre în România cu o pușcă și să scoată din țară un trofeu”, a menționat Cristina Lapis, care a precizat că există inclusiv specialiști români care știu cum se face un recensământ corect al acestor animale.
„Nu e greu de identificat urșii. Chiar și ciobanii folosesc drone acum, pentru a-și identifica turmele.
Evident, că se poate cipa urșii. Se pot număra, există proceduri de numărare, se știe arealul fiecăruia, nu sunt costuri mari.
Dar dacă se face asta, nu se mai pot face partide de vânătoare pentru trofee, pentru că nu vine nimeni la un urs mai mic care face probleme.
Apoi, mai sunt tăierile de păduri. Acolo unde se identifică o ursoaică cu pui pe o exploatare forestieră, aceasta trebuie oprită, că distrugi habitatul.
Nu le convine să aibă urs în zonă. Și atunci omoară ursoaica și scot puii, ca să continuie tăierea”, a explicat Mihai Goțiu pentru Newsweek România.
