Prima zi la TILIA: Orașele fericite se construiesc prin încredere, natură și mobilitate inteligentă

Iașul, scena dezbaterii despre viitorul orașelor. Cele mai influente voci ale urbanismului din România și din străinătate participă la TILIA – Summitul Orașelor din România.

Prima zi la TILIA: Orașele fericite se construiesc prin încredere, natură și mobilitate inteligentă

Iaşi, 23 aprilie 2026: Iașul este, în perioada 23 – 24 aprilie 2026, scena uneia dintre cele mai consistente conversații despre viitorul orașelor din România, prilejuită de TILIA – Summitul Orașelor din România . Evenimentul organizat de compania IULIUS prin Fundația IULIUS, în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), reunește la Palatul Culturii peste 400 de lideri din administrație, arhitectură, urbanism, mediul de business, sectorul financiar internațional și societatea civilă, într-un dialog aplicat despre cum pot fi dezvoltate orașe într-un mod mai coerent, mai sustenabil și mai bine conectat la nevoile oamenilor.

Cu o agendă centrată pe viziune și design urban, prima zi a summitului a adus în prim-plan teme esențiale pentru transformarea urbană: reperele internaționale în proiectarea sustenabilă, rolul peisajului și al infrastructurii verzi în orașele de mâine, mobilitatea urbană, adaptarea la schimbările climatice și, mai ales, felul în care calitatea spațiului urban influențează direct bunăstarea comunităților.

Invitatul special al summitului TILIA, Charles Montgomery, autorul cărții „Orașul Fericit” și unul dintre cei 100 cei mai influenți urbaniști din lume, și-a exprimat viziunea privind  dezvoltarea orașelor, cu soluții concrete pentru România, în prezentarea sa intitulată „Știința orașelor fericite și bunăstarea oamenilor”.

„Avem deja suficiente dovezi că fericirea urbană nu ține doar de infrastructură sau de prosperitate economică, ci de calitatea relațiilor dintre oameni. Conexiunea socială — cu familia, cu vecinii, cu comunitatea — este ingredientul esențial al unui oraș sănătos. Experimente și intervenții din întreaga lume arată că, atunci când proiectăm spații care aduc oamenii împreună, crește încrederea socială, iar odată cu ea cresc siguranța, echitatea și calitatea vieții. Am văzut asta în Vancouver, unde locuințele gândite în jurul unor spații comune au creat legături reale între vecini, și în proiecte de regenerare urbană în care natura și spațiul public au schimbat felul în care oamenii se raportează unii la alții”, a subliniat acesta.

„Designul urban dictează comportamentul, iar orașele pe care le construim astăzi ne pot apropia sau, dimpotrivă, ne pot izola. Atunci când punem mașinile în centrul orașului, pierdem spațiu, libertate și, în cele din urmă, fericire. Când punem oamenii în centru, orașul devine mai respirabil, mai sigur, mai prietenos și mai viu. Exemplele sunt clare: în New York, transformarea Times Square a redat oamenilor un spațiu plin de energie și bucurie; în Paris, îndepărtarea mașinilor din jurul școlilor a făcut cartierele mai atractive social; iar ideea unui cartier fără parcări arată că tehnologia și mobilitatea alternativă ne pot ajuta să recuperăm orașul pentru oameni. De fiecare dată când construim spații pentru oameni, și nu pentru trafic, reconstruim încrederea și întărim comunitățile”, a arătat Charles Montgomery.

Echipa Foster + Partners, una dintre cele mai influente voci ale arhitecturii mondiale, a susținut un masterclass despre repere globale pentru un design urban responsabil. Stefan Behling, Senior Executive Partner, recunoscut pentru proiecte emblematice precum Apple Park, sediul Parlamentului Germaniei și Aeroportul Internațional din Kuweit, a declarat în cadrul summitului TILIA:

• Când ne uităm la clădirile de birouri ne întrebăm: este acesta un lucru bun sau unul rău pentru viața oamenilor? Unele proiecte sunt clădiri complet izolate, un fel de submarine. Este acesta visul nostru? Este ceea ce ne-am dorit ca oameni? Oamenilor le place să se întoarcă la natură.
• Revoluția tehnologică ne face sa ne întrebăm cum vor arăta orașele (...) Vor putea roboții să coexiste cu oamenii? Vor putea, spre exemplu, să ia aceleași autobuze cu oamenii?
• Arhitectura nu înseamnă doar clădiri, ci experiențe: trebuie să redăm orașele oamenilor și să creăm spații de care aceștia să se poată bucura cu adevărat. La Foster + Partners am reușit să schimbăm, în inima Londrei, traficul pentru a reda orașului un spațiu pietonal și un spațiu pentru evenimentele comunității (...) Trebuie să creezi experiențe pentru ca oamenii să se bucure de spațiile din orașe.
• Căutăm să creăm locuri mai sănătoase pentru oameni,  prin care să ajutăm natura să se întoarcă în orașe. Din fericire, există încă investitori care investesc în peisaj, văd avantajele pe termen lung.

Maximilian Zielinski, Senior Partner, a evidențiat câteva dintre ideile strategice ale proiectului de remodelare a Palas Iași, o viziune semnată de Foster + Partners:

• Am început prin a înțelege locul, moștenirea lui. Iașiul este un loc plin de istorie, iar noi trebuie să o respectăm astfel încât să construim pentru viitor, pentru Iași (...) Este o misiune importantă să înțelegi istoria, cum s-a transformat dintr-o Curte Domnească într-un spațiu public. Încercăm să aducem în proiect mai multă natură, să fie adaptat şi mai mult nevoilor oamenilor.
• Ne concentrăm energia pe spații comune, sociale, unde oamenii se pot întâlni.
• Vom crea mai multe zone pietonale, mai umane, mai pline de verdeață.
• Cea mai mare intervenție va fi asupra fațadei Palasului, care se va deschide spre Palat printr-o piaţetă interioară și exterioară, prin care oamenii vor putea circula.

O temă intens dezbătută a fost viitorul arhitecturii în era Inteligenței Artificiale.

Stefan Behling: Nu a fost niciodată mai greu ca acum de prevăzut ce va fi în viitor. Există schimbări dramatice. Randările se fac deja cu AI, crearea de opțiuni se face tot cu AI. Ceea ce nu poate face AI este să distingă între 500 de opțiuni și să o aleagă pe cea optimă. În plus, AI nu poate accesa, deocamdată, planurile cadastrale ale orașelor.

Susanne Danz, Partner: Acum 25 de ani toate desenele se făceau de mână, apoi am trecut la computere, la modele 3D, totul s-a reunit. Nu ar fi prima dată când profesia se schimbă.

Maximilian Zielinski: AI-ul aduce multe oportunități și ne face să ne folosim timpul în moduri diferite, mai productive și mai diverse. Azi putem face lucruri mai complexe.

Raluca Munteanu, Director de Dezvoltare IULIUS, a prezentat în cadrul evenimentului proiectele ambițioase dezvoltate de companie și viziunea care le stă la bază: aceea că marile transformări urbane pornesc din curaj, încredere și capacitatea de a vedea potențial acolo unde alții văd doar limite. Aceasta a vorbit despre rolul ecosistemelor urbane în atragerea de talente, capital și inovație, dar și despre miza recuperării unor spații abandonate sau contaminate și redării lor către comunitate.

„Am pornit TILIA de la o idee simplă: să îi aducem împreună pe toți cei care modelează, guvernează, planifică și schimbă orașele prin inițiative publice, private sau civice. Credem că orașele din România pot avea arhitectură de calitate, pot deveni mai prietenoase, mai coerente și mai bine conectate la nevoile oamenilor. Pentru noi, întrebarea-cheie este ce face un oraș fericit, iar răspunsul ține de calitatea relațiilor și a încrederii dintre oameni, instituții și locuri. Tocmai de aceea, la IULIUS, am construit în timp această încredere, transformând spații abandonate în spații vii, care readuc comunitățile împreună”.

„La IULIUS, ne preocupă ideea de a construi pentru generații, nu pentru randamente rapide. Am auzit de nenumărate ori că nu se poate: că nu se poate reloca, decontamina, bioremedia sau reconecta o platformă industrială la oraș. Dar experiența noastră ne arată că unele proiecte par imposibile doar până devin realitate. Cea mai mare provocare nu sunt nici banii, nici avizele, ci convingerea — a administrației, a cetățenilor și a echipei — că un loc poate deveni mai mult decât este astăzi. Fie că vorbim despre Palas Iași, despre RIVUS sau despre proiectul de la Constanța, miza este aceeași: să avem curajul de a vedea potențial acolo unde alții văd doar risc și să redăm orașului spații care pot genera dezvoltare, încredere și un efect real de multiplicare pentru întreaga comunitate”.

Un alt invitat din străinătate, Mirko Franzoi, Project Director al companiei MIC-HUB, a propus o dezbatere esențială privind traficul, temă abordată în prezentarea sa cu titlul „10 lucruri pe care orașele le pot implementa acum pentru un trafic mai bun”.

„Suntem o companie de planificare a transportului care lucrează integrat, de la huburi și modelare de trafic, până la design de trafic și aeroporturi, iar valorile care ne definesc sunt diversitatea și transdisciplinaritatea. Credem că adevărata valoare adăugată vine dintr-o nouă abordare a mobilității, care nu mai pune mașina în centrul orașului. Astăzi, prea multe dintre spațiile dintre clădiri sunt ocupate de mașini, deși fluxurile de mobilitate se schimbă și pot fi regândite. În realitate, un singur șofer ajunge să ocupe aproximativ 15 metri pătrați atunci când se deplasează, iar mașinile consumă disproporționat spațiul urban. Exemple precum Barcelona, Paris sau Milano arată că acest model poate fi schimbat: traficul poate fi încetinit, taxat sau redistribuit, parcările pot fi reduse, iar spațiile dominate de asfalt și circulație pot redeveni locuri pentru oameni. Fluxurile nu sunt arhitectură fixă, ele sunt flexibile și pot fi mutate. Iar atunci când reconfigurăm inteligent orașul, putem transforma străzi și intersecții în piețe, parcuri și spații publice mai echitabile, mai accesibile și mai vii”, a declarat acesta.

S-a conturat încă din prima zi de dezbateri o direcție clară, aceea că orașele viitorului nu se construiesc fragmentat, ci prin colaborare, viziune și soluții integrate, în care oamenii sunt în centrul dezvoltării.