Pericolul din alegerile din Republica Moldova. Pro-rușii, reuniți într-o alianță fals pro-europeană

La 28 septembrie, Republica Moldova are programate alegerile parlamentare, în funcție de rezultatul cărora va depinde orientarea viitoare a țării.

O victorie a partidelor pro-europene, în frunte cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), va asigura continuitatea politicii de apropiere de UE și NATO a președintei Maia Sandu, fondatoarea formațiunii politice respective.

În schimb, triumful forțelor comuniste și socialiste, avându-l în frunte pe fostul șef al statului, pro-rusul Igor Dodon, ar însemna acapararea Moldovei de către Kremlin.

În plus, Maia Sandu ar deveni „captiva” unui parlament și guvern ostile care, aproape sigur, vor dori și îndepărtarea ei din funcție.

Dar dacă principalele forțe politice care se vor confrunta duminică sunt cunoscute, pericolul ascuns vine dintr-o alianță cu aparență pro-europeană, dar care pare că vrea să „smulgă” cât mai multe procente din cele ale PAS-ului.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova, la 28 septembrie

Duminică, 28 septembrie, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare. Într-o luptă politică în care deja războiul hibrid purtat de Rusia și-a făcut simțită prezența, toți ochii sunt pe confruntarea dintre pro-europeni și pro-ruși, reuniți fiecare în două forțe politice distincte.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat chiar de actuala președintă a țării, Moldova, avându-l pe Igor Grosu în frunte, este exponentul direcției pro-europene.

Pe de altă parte, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (BEP) face jocurile Kremlinului, dorind o altă „foaie de parcurs”, una fără UE sau NATO, lucru echivalent cu plasarea țării, din nou, pe orbita Moscovei.

Din BEP fac parte Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Partidul Republican „Inima Moldovei” și Partidul pentru Viitorul Moldovei, liderul Blocului Patriotic fiind fost președinte pro-rus al țării, Igor Dodon, președintele Partidului Socialist.

Sondajele de opinie realizate în ultima vreme le plasează pe cele două în fruntea opțiunilor electoratului moldovenesc. 

Citește și: Fake news rusesc la Chișinău lansat înainte de alegeri: „România vrea să anexeze Moldova”

Potrivit unuia dintre ultimele sondaje, realizat de compania iData, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar avea 24,9% din intențiile de vot, în timp ce Blocul Patriotic este cotat la 24,7%.

Blocul Alternativa ar obține peste 7%, iar Partidul Nostru, condus de populistul Renato Usatîi, fostul primar din Bălți, puțin peste 5%.

Igor Dodon, liderul socialiștilorși comuniștilor moldoveni, a fost președintele țării între 2016-2020 - Foto: INQUAM Photos/Adel Al-Haddad

Aparent, taberele politice s-ar afla într-un echilibru aproape perfect, dat fiind că Blocul Politic Alternativa, condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, se declară tot pro-european ca PAS.

Pragul pentru intrarea unui partid în Parlament este de 5%, în timp ce în cazul alianțelor, crește la 7%.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor determina viitorul țării

Dar realitatea acestei alianțe arată că poate fi doar o capcană pentru votanții moldoveni care își doresc menținerea unei apropieri de UE și NATO.

Conform alegeri.md, din Blocul Alternativa fac parte Mișcarea Alternativă Națională, condusă de Ion Ceban și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, în frunte cu fostul premier Ion Chicu,

Lor li se adaugă Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic, condus de fostul deputat și ideolog comunist Mark Tkaciuk, precum și o echipă în frunte cu Alexandru Stoianoglo, fost deputat, fost procuror general și fost candidat susținut de Partidul Socialiștilor la alegerile prezidențiale din 2024.

În ciuda trecutului profesional și politic al liderilor acstei alianșe, ea se declară „o alternativă pro-europeană” la PAS.

Ceea ce ar putea însemna ca destui cetățeni moldoveni dornici de integrarea europeană și distanțare de Moscova, să voteze acest bloc politic în loc de PAS, considerând că votează aceeași idee.

Dar ar putea avea o uriașă surpriză neplăcută după alegeri, în caz că Alternativa intră în Parlament, iar PAS nu va obține procentele necesare pentru a alcătui majoritatea parlamentară și, ulterior, guvernul.

În acest sens, ne poate ajuta o analiză a acestei aianțe făcută de Ziarul de Gardă din Republica Moldova.

Citește și: Maia Sandu, mesaj ferm pentru Rusia: „Moldova e casa noastră și nu e de vânzare”

Deși se declară a fi orientată spre integrarea europeană a R. Moldova, bazele noii forțe politice au fost puse de politicieni cu trecut pro-rus și cu legături la Moscova.

Ion Ceban, liderul Partidului „Mișcarea Alternativă Națională”, membru al blocului Alternativa, a fost promovat în politica mare de Partidul Comuniștilor din R. Moldova, care l-a făcut deputat în 2011. Un an mai târziu, a trecut de la comuniști la socialiști.

În 2014, Ion Ceban s-a numărat printre fruntașii unui protest organizat în inima Europei, la Bruxelles.

„Nu ne convine semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană. În ultimii 5 ani, reformele așa-numitei guvernări pro-europene ne-au adus într-o catastrofă economică și socială totală.

Și nu vrem să trăim așa mai departe pur și simplu. În primul rând, asta este legat nu de Moldova, dar de acei guvernanți care duc Moldova în această direcție.

Noi nu suntem de acord cu asta și nu aprobăm acest lucru mai mult de jumătate din populația țării”, scanda atunci Ceban, potrivit sursei menționate.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, interzis anul trecut în România și tot spațiul Schengen, pozează la alegerile parlamentare în pro-european - Foto: INQUAM Photos/Elena Covalenco

Tot în 2014, Ion Ceban era unul dintre susținătorii referendumului nerecunoscut privind independența Găgăuziei și aderarea la așa-numita uniune vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. 

„Moldova astăzi este pentru Uniunea Vamală, Moldova astăzi este pentru stabilitate, Moldova astăzi este pentru relații bune cu Rusia.

Și nicidecum Moldova nu vrea acolo unde ne trag ei pe noi ( n.r. Uniunea Europeană)”, declara Ceban în fața mulțimii. 

Citește și: Anatol Șalaru, despre mesaje de amenințare în școli: „Rusia vrea să creeze panică în România”

După alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Ion Ceban și-a păstrat fotoliul de deputat, din partea PSRM, iar în 2019, tot cu susținerea socialiștilor, a venit în fruntea primăriei Chișinău. 

Partidele și alianțele favorite la alegerile din Republica Moldova

La doi ani după ce a ajuns primar, de la tribuna municipalității, Ion Ceban punea bazele propriului său partid – Mișcarea Alternativă Națională, prescurtat MAN, cu orientare pro-europenă.

Totuși,  într-un document elaborat de Departamentul Trezoreriei al SUA în 2022, formațiunea condusă de Ceban apare în rândul entităților prin care Federația Rusă, prin persoana agentului FSB Iurii Gudilin, ar fi încercat să influențeze situația politică din R. Moldova.

În iulie 2025, Ion Ceban a fost interzis pe teritoriul României și a întregului spațiu Schengen.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe de la București, măsura a fost luată: „din motive ce țin de considerente de siguranță națională”.

Cam acesta este liderul Ceban, cel care acum cere voturilor modlovenilor pro-europeni, sperând, cel mai probabil, să rupă cât mai multe procente din acele ale PAS-ului, să intre în Parlament, iar acolo să-și arate adevăratele intenții.

Și alți lideri ai Blocului Alternativa au un trecut legat de comunism, precum Mark Tkaciuk, numit „eminența cenușie a PCRM” în anii 2000 și consilier al fostului președinte comunist Vladimir Voronin.

n 2014, imediat după ce a părăsit PCRM-ul lui Voronin, Tkaciuk cerea organizarea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

Recent, în cadrul unei emisiuni, Tkaciuk a recunoscut că, în 2003, i-a recomandat președintelui de atunci, Vladimir Voronin, să semneze documentul de federalizare a Republicii Moldova, cunoscut drept „Memorandumul Kozak”.

Acesta prevedea transformarea țării într-un stat federal și menținerea trupelor rusești pe teritoriul țării pentru încă 20 de ani.

De asemenea, documentul stipula ca limba de stat să fie „moldoveneasca”, iar limba oficială la nivel federal – rusa, mai notează Ziarul de Gardă.

Citește și: Avertismentul României și al Poloniei pentru Putin: „Avioanele rusești neautorizate vor fi doborâte”

Lucruri asemănătoare se pot spune și despre biografia și activitatea lui Ion Chicu, liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, chipurile tot pro-european, deși a boicotat referendumul pentru aderarea Moldovei la UE.

A fost viceministru al Finanțelor în guvernul comunist condus de pro-rusul Vasile Tarlev.

În 2018, a fost secretar de stat și ulterior ministru al Finanțelor într-un guvern controlat de Partidul Democrat din Moldova, condus în acea perioadă de oligarhul Vladimir Plahotniuc.

În iulie 2019, Chicu a devenit consilier al președintelui Igor Dodon, iar în noiembrie același an, după ce guvernul condus de Maia Sandu a căzut, Ion Chicu a fost înaintat de Igor Dodon la funcția de prim-ministru și învestit în funcție cu votul deputaților socialiști și democrați.

Iar lista poate continua cu nume la fel de legate de activități pro-ruse, dar care pozează acum în mari pro-europeni.

Prin urmare, alegătorii moldoveni care vor cu adevărat păstrarea drumului către Uniunea Europeană trebuie să fie atenți pe ce partid vor pune ștampila de vot pe 28 septembrie.

Altfel, în loc de original, ar putea risca să-și ofere încrederea unui „fake” care va împiedica, ulterior, PAS-ul să dețină majoritatea în Parlament, să formeze guvernul și să rămână aliatul fidel al Maiei Sandu în drumul către Europa.