STUDIU Paradoxul românesc: manipulările despre COVID sunt crezute mai ales de românii educați

DE Răzvan Chiruță | Actualizat: 06.10.2020 - 15:55

Un studiu realizat în starea de urgență a descoperit că românii în vârstă cred mai mult în teoriile conspirației pentru că au experiența regimului Ceaușescu, când informațiile oficiale erau mincinoase. Și nu au încredere nici în guvernele post 1990.

SHARE

Nu există diferențe majore între femei și bărbați în ceea ce privește modul cum se raportează la teoriile conspirației, a stabilit cercetarea realizată de sociologul Cătălin Stoica și de antropologul Radu Umbreș.

„Bărbații și femeile nu diferă în ceea ce privește gradul de acceptare și de distribuire a teorilor conspirației cu privire la pandemia de COVID. De asemenea, nu are nici o relevanță poziția socială a celor care cred în conspirații, nici dacă persoana lucrează în mediul urban sau dacă este angajat ori nu”, arată cercetarea „Suspicious minds in times of crisis: determinants of Romanians’ beliefs in COVID-19 conspiracy theories”.

O diferență relevantă asupra modului cum se raportează o persoană la manipulările despre coronavirus o face însă vârsta, căci bătrânii au o tendință mai mare de a crede în teoriile conspirației.

„Posibilele explicații sunt următoarele: în primul rând, există o diferență între tineri și bătrâni în ceea ce privește modul cum se raporteează la Internet. Generațiile în vârstă sunt slab pregătite să selecteze informațiile alternative pe care le primesc și să compare sursele pentru a verifica datele vehiculate online.

Din păcate, studiul de față nu a cercetat și aspecte precum abilitățile digitale, educația media și modul cum se folosește internetul”, menționează profesorii Stoica și Umbreș.

Doar în România

Vârsta, dar și gradul de educație reprezintă două dintre aspectele specifice României în ceea ce privește raportarea la manipulările (datele alternative) despre Covid.

Vârsta are relevanță în raport cu răspândirea teoriilor conspirației pentru că regimul autoritar al lui Ceaușescu s-a remarcat prin faptul că a existat o prăpastie între discursul oficial (propagandă) și realitate, afirmă studiul.

La mijlocul anilor 1980, cei mai mulți români ajunseseră să nu mai creadă în stat și se bazau pe un sistem de zvonuri, pentru a găsi un sens al vieții lor de zi cu zi.

Zvonul este definit ca o fază incipientă a teoriei conspirației, „știre improvizată” care să multiplică atunci când informația din surse oficiale este puțină sau nu este credibilă.

„Experiența anterioară anului 1990, pe care au trăit-o românii acum în vârstă, ar putea fi o explicație specifică pentru lipsa de încredere pe care o manifestă față de informațiile care vin din surse oficiale. Aceștia sunt, prin urmare, mai aplecați spre a da crezare unor date alternartive și viziuni conspiraționiste cu privire la pandemie”.

Școală mai multă, încredere mai puțină

Paradoxal, cu cât gradul de educație al unei persoane este mai înalt (absolvent de liceu sau facultate), cu atât credința în teorii ale conspirației este mai mare.

„Situația paradoxală a relației inverse dintre gradul de educație și teoriile conspirației despre COVID ar putea avea legătură cu faptul că românii mai bine educați nu au încredere în guvern.

În România, cu cât gradul de educație crește, cu atât scade nivelul de încredere în guvern și în pozițiile sale oficiale”, menționează studiul „Suspicious minds in times of crisis: determinants of Romanians’ beliefs in COVID-19 conspiracy theories”.

Cătălin Stoica: Teoriile conspirației despre Covid 19 sunt prezente peste tot în lume

Sociologul Cătălin Stoica a menționat, pentru Newsweek România, că studiul a fost efectuat în timpul stării de urgență, la începutul pandemiei, online.

„Este posbil ca lucrurile să se fi schimbat de atunci. Este posibil ca numărul celor care cred într-una dintre teoriile conspirației despre Covid-19 să fi crescut sau să fi scăzut.

De asemenea, trebuie menționat că teoriile conspirației despre Covid 19 sunt prezente peste tot în lume și în alte părți au poate aderenți mai mulți.

Deci, nu aș exotiza cazul românesc”, a declarat Cătălin Stoica.

Sociologul a menționat că ar fi interesant ca în viitor să se realizeze și în România studii cu privire la alte teorii ale conspirației, cum ar fi moartea Printesei Diana, asasinarea lui JFK, existența extratereștrilor printre noi, Iluminati, revoluția din 1989.

„Probabil profilul socio-demografic ale celor care îmbrățișează astfel de alte teorii ar fi diferit”, crede Cătălin Stoica.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.