Rezoluţia, care se concentrează asupra militarizării Crimeei, Sevastopolului şi a unor părţi din Marea Neagră şi Marea Azov, a fost adoptată de 63 de ţări, în timp ce 17 au votat împotrivă şi 62 s-au abţinut.
Nu este pentru prima dată când la ONU se vorbește despre ocuparea „temporară” a Crimeei, iar Rusiei i se cere să respecte dreptul internațional. În 2018, Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU a adoptat o rezoluție prin care condamna „ocuparea temporară” a Crimeei de către Rusia. Atunci a fost pentru prima oară, după patru ani, când într-un document oficial al Naţiunilor Unite se stipula clar că Peninsula Crimeea este un „teritoriu ocupat temporar”. De asemenea, ONU reitera că teritoriul Peninsulei Crimeea aparține Ucrainei.
Rezoluţia adoptată luni nu are un caracter obligatoriu, dar are semnificaţie politică. Ea a fost supusă la vot fiind susținută de aproape 40 de ţări, inclusiv europene (Marea Britanie, Franţa, Germania, statele baltice etc.), Statele Unite, Australia, Canada şi Turcia.
Rezoluţia „îndeamnă Rusia, ca putere ocupantă, să îşi retragă imediat, complet şi necondiţionat forţele militare din Crimeea şi să înceteze fără întârziere ocupaţia temporară a teritoriului Ucrainei”.
În faţa „destabilizării continue a Crimeei ca urmare a transferurilor de către Rusia a unor sisteme avansate de armament, inclusiv avioane şi rachete cu capacitate nucleară, arme, muniţii şi personal militar pe teritoriul Ucrainei", rezoluţia îndeamnă Moscova „să pună capăt acestor activităţi fără întârziere".
Conflictul dintre luptătorii separatişti susţinuţi de Rusia şi trupele ucrainene a provocat moartea a peste 13.000 de persoane începând din 2014, când Rusia a anexat Crimeea, iar forţele proruse din estul Ucrainei s-au revoltat împotriva regimului de la Kiev.
Tensiunile dintre Rusia şi statele occidentale pe acest dosar continuă să fie ridicate în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, dovadă o reuniune informală organizată săptămâna trecută la iniţiativa Rusiei pe subiectul acordurile de la Minsk din 2015. Spre nemulţumirea Moscovei, Germania şi Franţa au boicotat această sesiune, considerată de cele două state europene drept o platformă internaţională oferită separatiştilor din Donbas, dintre care unii fuseseră invitaţi să ia cuvântul, potrivit Agerpres.
