"Ministerul Culturii este parte a Guvernului României (...). Noi vom merge cu un mandat din partea Guvernului, va fi o decizie la nivel de Guvern şi va fi o decizie politică la nivel de coaliţie. Dar noi, ca Minister al Culturii, nu putem pleda decât pentru patrimoniu, pentru ceea ce înseamnă binele patrimoniului.
Nu putem avea altă poziţie decât cea prin care pledăm pentru continuarea procedurii, pentru că UNESCO nu va veni cu bani, nu va veni nici cu alte legi de protecţie asupra acelui obiectiv. Dar înseamnă o zonă de consultanţă şi de expertiză care ajută în ceea ce înseamnă salvarea patrimoniului de acolo. Am avut discuţii destul de deschise, unele destul de aprinse. Pe 25 iulie se discută dosarul Roşia Montană, dacă nu apare nicio decizie între timp. Ce ministru al Culturii aş fi dacă aş pleda altfel?", a precizat, la TVR 1, ministrul Bogdan Gheorghiu.
Citește și: Fiica lui Șoșoacă, calificată la un festival de la Miami: „Dacă ne impun vaccinarea, rămânem acasă”
El a explicat că indiferent dacă Roşia Montană va fi inclusă sau nu în patrimoniul UNESCO, zona este protejată de legea patrimoniului naţional românesc.
Ministrul Culturii, despre Roșia Montană la UNESCO
Totodată, Bogdan Gheorghiu a precizat că pentru exploatarea minieră de la Roşia Montană este necesar avizul de mediu.
"O dată cu reactualizarea listei cu monumentele istorice după anul 1990, Roşia Montană a rămas acolo şi inclusiv la momentul la care s-a dat acel acord, accept pentru minerit în zona respectivă, ea era inclusă în patrimoniul naţional românesc. Aşadar, când s-a semnat acordul se ştia foarte bine că acolo este o zonă de interes patrimonial. Dacă la momentul semnării contractului ţi-ai asumat că ulterior reprezenta un proiect care va respecta legislaţia statului român şi vei obţine avize, în primul rând de la mediu, pentru că nu patrimoniul este principala problemă...
Toată lumea vorbeşte de includerea sau neincluderea în patrimoniul mondial UNESCO. Acolo niciodată nu a fost obţinut aviz pentru mediu şi presupunând că nu ar fi zonă de patrimoniu, că Ministerul Culturii sau UNESCO nu ar avea nicio implicare acolo, avizul de mediu rămâne o problemă deschisă de care se vorbeşte mult mai puţin. Ce este important de precizat este că acea zonă este deja protejată de legea patrimoniului naţional românesc. Includerea sau declanşarea procedurii pentru includerea în patrimoniul mondial UNESCO are drept primă condiţie să fie inclusă în patrimoniul naţional al ţării respective.
Citește și: Mihai Gâdea, patriot și mândru că e român, își dă fata, Maisha Karina, la o facultate din Olanda
Aşadar, în momentul în care vorbim de faptul că ea este protejată deja de legislaţia românească avem un lucru limpede - şi nu trebuie să fii jurist pentru asta - care ne spune că includerea sau neincluderea în patrimoniul mondial UNESCO nu îi schimbă cu absolut nimic statutul juridic", a subliniat Bogdan Gheorghiu.
Istoria Roșiei Montane în UNESCO
Zilele trecute, un număr de 74 de organizaţii guvernamentale i-au solicitat prim-ministrului Florin Cîţu, ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, şi preşedintelui PNL, Ludovic Orban, care deţine şi funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, să nu blocheze discutarea candidaturii Roşiei Montane la UNESCO din iulie 2021.
Potrivit iniţiatorilor, acest demers a fost făcut în contextul în care în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora "Guvernul ia în considerare, din nou, o posibilă amânare sau retragere" a dosarului de nominalizare.
În septembrie 2016, la Paris, situl Roşia Montană a fost inclus pe lista indicativă a UNESCO, un prim pas către lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO.
Doi ani mai târziu, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.
La începutul anului trecut, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunţa că Executivul a decis să reia procedura de includere a zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, o notificare în acest sens fiind transmisă pe data de 31 ianuarie 2020.
Compania Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%. Compania canadiană a anunţat, pe data de 30 iunie 2017, că va chema în instanţă România la un Tribunal al Băncii Mondiale pentru că ar fi înregistrat pierderi de 4,4 miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei în urma protestelor de stradă. Doi ani mai târziu, în luna februarie, Tribunalul de arbitraj internaţional al Băncii Mondiale - ICSID (Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiţii) a admis, parţial, argumentele localnicilor din România în opoziţie cu proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană, în urma unei petiţii depuse în octombrie 2018 de mai multe organizaţii de mediu, anunţa Greenpeace CEE România, într-un comunicat de presă, potrivit Agerpres.
