Lovitură pentru partidele din România! Pragul pentru înființare crește de la 3 la 100 de membri

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) propune o reformă amplă a legislației privind partidele politice, după mai bine de două decenii în care regulile actuale au rămas în vigoare.

Noul proiect de lege schimbă procedura de înființare a formațiunilor politice, introduce reguli mai stricte pentru conducerea acestora și prevede inclusiv condiții în care un partid poate fi dizolvat pentru inactivitate.

Lovitură pentru partidele din România! Pragul pentru înființare crește de la 3 la 100 de membri

Proiectul, aflat în transparență decizională, poate fi modificat în urma observațiilor transmise de cei interesați. Potrivit documentului, eventualele schimbări ar urma să intre în vigoare la trei luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial, dar nu înainte de 1 ianuarie 2027.

Una dintre cele mai importante modificări vizează chiar condițiile necesare pentru ca un partid să poată fi înființat. Dacă în prezent sunt suficienți trei membri fondatori, noua lege ar ridica numărul la minimum 100.

Citeşte şi: Dragoş Pîslaru: Comisia Europeană tocmai a aprobat astăzi propunerea de renegociere a PNRR

De la trei la 100 de membri fondatori

În prezent, legislația permite înființarea unui partid politic de către doar trei membri fondatori. Acest sistem a fost criticat de actualul președinte al AEP, Adrian Țuțuianu, care a susținut că pragul foarte scăzut a favorizat apariția unor formațiuni politice restrânse, descrise drept „partide de familie”.

Noul proiect schimbă radical regula. Lista membrilor fondatori ar trebui să cuprindă cel puțin 100 de persoane și să asigure reprezentarea ambelor sexe. În plus, fondatorii pot fi cetățeni români cu drept de vot sau cetățeni ai altor state membre ale Uniunii Europene care au domiciliul ori reședința în România și drept de vot.

AEP justifică indirect această schimbare și prin comparația cu alte state europene. În Croația sunt necesari 100 de membri, în Grecia 200, în Bulgaria 500, iar în Lituania pragul ajunge la 2.000.

Important pentru partidele deja existente: acestea nu dispar automat dacă au fost înființate în baza regulii celor trei fondatori. Proiectul le acordă șase luni de la intrarea în vigoare a noii legi pentru a-și adapta actele constitutive. În caz contrar, lipsa conformării poate duce la dizolvarea pentru inactivitate.

AEP ar urma să decidă cine poate înființa un partid

O altă schimbare majoră privește instituția care se ocupă de înregistrarea formațiunilor politice.

În prezent, cererile de înregistrare sunt depuse la Tribunalul București. Proiectul propune mutarea întregii proceduri la Autoritatea Electorală Permanentă.

Dosarele ar urma să fie analizate de completuri formate din cinci membri ai AEP, desemnați și repartizați aleatoriu. Aceștia vor verifica dacă sunt respectate condițiile prevăzute de lege, inclusiv dacă numele și semnul partidului sunt disponibile și suficient de diferite de cele ale altor formațiuni.

Citeşte şi: Dragoș Pîslaru lansează acuzații grave: „A existat un plan de rupere a PNL și alipire la PSD”

Procedura nu ar fi însă complet închisă publicului. Persoanele interesate ar putea depune cereri de intervenție înaintea ședinței publice, cu respectarea termenului prevăzut în proiect.

AEP ar trebui să ia o decizie în cel mult 30 de zile de la depunerea cererii. Formațiunea care contestă hotărârea ar putea face plângere în termen de 10 zile la Curtea de Apel București, care ar trebui să se pronunțe, la rândul ei, în maximum 10 zile.

Partidele cu nume sau sigle asemănătoare ar putea avea probleme

Proiectul încearcă să rezolve și o altă problemă apărută în ultimii ani: existența unor formațiuni cu denumiri sau sigle asemănătoare celor ale partidelor cunoscute.

Documentul introduce reguli mai clare privind disponibilitatea și distinctivitatea denumirii și semnului unui partid. Practic, numele și sigla ar trebui să fie suficient de diferite pentru a nu induce alegătorii în eroare.

Proiectul interzice folosirea unor denumiri sau semne care pot crea confuzie cu alte formațiuni politice. Sunt vizate și anumite cuvinte care ar putea sugera existența unei instituții a statului, precum „autoritate”, „poliție”, „jandarmerie”, „inspectorat” sau „gardă”. De asemenea, apar restricții pentru termeni care trimit la anumite profesii sau instituții, precum „academie”, „universitate”, „notar”, „avocat” sau „Barou”.

O altă schimbare interesantă este legată de protecția denumirii. Dreptul exclusiv asupra numelui unui partid ar urma să existe pe durata existenței formațiunii și să înceteze la radierea acesteia. Asta ar putea permite, în viitor, reutilizarea denumirii unui partid care a fost desființat.

Cei care vor să lanseze o formațiune ar putea solicita din timp verificarea și rezervarea numelui și a semnului. Rezervarea ar fi valabilă 60 de zile.

Șefii de partid nu vor mai putea avea mandate nelimitate

Noul proiect introduce reguli și pentru modul în care sunt conduse formațiunile politice.

Persoanele care ocupă funcții de conducere sau coordonare ar urma să fie alese prin vot secret, pentru mandate de maximum patru ani. Mandatele pot fi reînnoite, însă cele interimare nu pot depăși șase luni.

Adunarea generală, considerată organul suprem de conducere al partidului, trebuie să se întrunească cel puțin o dată la patru ani. Proiectul permite organizarea reuniunilor atât fizic, cât și prin mijloace electronice.

Adrian Țuțuianu susține că autonomia politică nu poate însemna lipsa unor reguli interne. „Autonomia unui partid nu poate însemna lipsa regulilor, iar libertatea deciziei politice nu poate justifica arbitrariul procedural”, a afirmat acesta la prezentarea proiectului.

Membrii de partid ar primi mai multe garanții înainte de excludere

Proiectul prevede și reguli mai stricte atunci când un partid vrea să-și sancționeze sau să-și excludă unul dintre membri.

Persoana vizată trebuie să fie informată cu privire la acuzațiile care îi sunt aduse și să aibă dreptul la apărare. De asemenea, trebuie să existe o cale internă de contestare.

Decizia de excludere ar urma să fie luată prin vot secret, motivată și comunicată persoanei în cauză în cel mult cinci zile de la adoptare.

În același timp, proiectul interzice folosirea calității de membru de partid în interes personal și promovează reguli împotriva violenței, extremismului, discriminării, discursului de ură și a răspândirii deliberate de informații false.

O singură fundație pentru fiecare partid

O noutate importantă este introducerea unui cadru legal explicit pentru fundațiile politice.

Fiecare partid ar putea avea o singură astfel de fundație, destinată activităților de cercetare, educație și formare politică. Patrimoniul inițial ar trebui să fie de cel puțin echivalentul a zece salarii minime brute pe țară.

Fundațiile nu ar putea fi folosite pentru finanțarea promovării politice sau electorale a partidelor, alianțelor, organizațiilor de campanie ori candidaților. Regula urmărește să păstreze o separare între activitatea fundațiilor și finanțarea campaniilor electorale.

Partidele inactive ar putea fi dizolvate

Proiectul introduce și un criteriu explicit de „inactivitate”.

Un partid poate ajunge în această situație, printre altele, dacă nu organizează nicio adunare generală timp de patru ani, dacă nu are organe de conducere alese timp de un an, dacă nu depune situațiile financiare timp de doi ani consecutivi sau dacă nu participă cu candidați la două alegeri succesive organizate la termen.

Măsura ar putea lovi în special formațiunile care există formal în registru, dar care nu au activitate politică reală.

La dizolvare, lichidarea patrimoniului ar urma să fie făcută de practicieni în insolvență autorizați, iar bunurile rămase după lichidare ar intra în proprietatea statului.

Amenzi de până la 80.000 de lei

Noua lege propune și sancțiuni mai consistente pentru partidele care nu respectă obligațiile de transparență.

Amenzile pot ajunge între 20.000 și 80.000 de lei pentru formațiunile care nu publică pe site informațiile obligatorii, precum statutul, programul politic, conducerea sau sediile, care nu adoptă un cod intern de etică ori care nu transmit la timp către AEP documentele și modificările prevăzute de lege.

De ce vine reforma acum: explozie de partide noi

Schimbările propuse apar într-un moment în care numărul formațiunilor politice înregistrate în România a crescut.

Potrivit datelor prezentate în document, de la Revoluție și până în prezent au fost înregistrate 395 de partide politice. Aproximativ 298 sunt active, în timp ce restul au fost radiate, dizolvate, absorbite prin fuziune sau au avut cererea de reînregistrare respinsă.

Mai mult, 42 de partide au fost înscrise în registru începând cu 1 ianuarie 2025: 30 în 2025 și alte 12 de la începutul anului 2026 până la data indicată în document.

Această creștere a numărului de formațiuni este unul dintre elementele care au alimentat dezbaterea despre necesitatea unor reguli mai stricte pentru înființarea și funcționarea partidelor.

Ce se întâmplă mai departe

Proiectul nu este încă lege. Se află în etapa de consultare publică, iar observațiile pot fi transmise până pe 20 septembrie. Ulterior, textul poate intra în procesul legislativ și poate suferi modificări.

Potrivit informațiilor din proiect, după finalizarea dezbaterilor, AEP intenționează să pună textul la dispoziția unui guvern cu puteri depline, pentru eventuala adoptare prin ordonanță de urgență, sau unor grupuri parlamentare care ar putea să îl preia ca inițiativă legislativă.

Noua lege face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme electorale pregătit de AEP. Alături de legea partidelor sunt avute în vedere legislația privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale, organizarea și funcționarea AEP și implementarea regulamentului european privind transparența publicității politice.

Dacă proiectul va fi adoptat în forma propusă, înființarea unui partid în România va deveni considerabil mai dificilă: pragul fondatorilor crește de peste 30 de ori, procedura trece de la instanță la AEP, iar formațiunile existente vor trebui să respecte reguli mai stricte privind conducerea, transparența și activitatea politică.

Deocamdată, însă, acestea sunt prevederile unui proiect aflat în dezbatere, nu reguli deja aplicabile. Forma finală a legii va depinde de observațiile primite, de traseul parlamentar și de eventualele modificări intervenite înainte de intrarea în vigoare.