„Gazele iritant lacrimogene folosite de Jandarmeria Română în diferite dispozitive (spray de mână, pulverizator de capacitate mărită sau cartuşe iritant lacrimogene) sunt achiziţionate de către instituţia noastră exclusiv de la producători autorizaţi şi certificaţi conform legii. Menţionăm totodată că aceste substanţe sunt folosite de majoritatea forţelor de poliţie şi jandarmerie europene", a transmis, miercuri, Jandarmeria Română.
Cătălin Paraschiv, şeful Brigăzii Speciale a Jandarmeriei Române, coordonator al intervenţiei jandarmilor de la protestul de vineri seară din Piaţa Victoriei, afirma, într-un interviu pentru Kamikaze, că gazul folosit de jandarmi "este foarte legal, aprobat şi utilizat în toată lumea", iar Oficiul special al Procuraturii SUA a considerat că acest gaz poate produce doar în stări excepţionale leziuni ale corneei, arsuri locale sau iritaţii ale mucoaselor. "Letal nu poate să fie de nicio culoare decât dacă este utilizat în cantităţi foarte mari în spaţii închise", a susţinut el.
Jandarmeria Română a folosit vineri, la protestul diasporei din Piaţa Victoriei, gaze lacrimogene pentru a dispersa mulţimea.
Prelevare de probe
Grupul „Corupţia Ucide” susţine că Unitatea Specială pentru Decontaminare-Cercetare C.B.R.N. (apărare chimică, biologică, radiologică şi nucleară) a prelevat probe de pe asfaltul din Piaţa Victoriei. „Corupţia Ucide” publică şi fotografii cu cei de la Unitatea Specială pentru Decontaminare.
„După cum am spus în comunicatele anterioare, există suspiciunea că s-au folosit şi altfel de gaze în afară de cele CS, permise de Legislaţia Europeană, Convenţia de la Geneva şi ONU. Îmbrăcaţi în celebrele costume de protecţie HAZMAT, specialiştii Protecţiei Civile au făcut măsurători în diferite puncte din zona afectată şi au prelevate probe”, mai afirmă grupul.
Grupul ”Corupţia Ucide” îi îndeamnă pe cei care au fost la protestul din 10 august ca, dacă au reacţii adverse, să meargă la spital.
Posibilele simptome
Medicul Gabriel Diaconu spune că efectele gazelor lacrimogene folosite de Jandarmerie pot fi resimţite şi la două-trei săptămâni de la inhalare, iar printre simptome se numără tuse, arsuri, eczeme, inflamaţia laringelui sau pneumonită.
Potrivit medicului, simptomele cutanate (la nivelul pielii) sunt: erupţie a pielii în zona expusă (roşeaţă/ eritem) care poate asocia papule (bule de lichid care se sparg): simptomele pot apărea la 12 ore după expunere sau în următoarele 7 zile, arsuri, de obicei uşoare (grad I/II), apar din ziua a 3-a, mâncărimi (prurit): poate apărea la 2 – 3 zile după expunere, eczemă/ dermatită seboreică: de obicei apare în primele ore după expunere, pot trece 3 - 4 zile până apare, erupţie generalizată xantomatoasă: poate apărea la 1 – 2 săptămâni de la expunere. Simptomele respiratorii sunt: tuse: imediat şi în următoarele 2 – 3 zile, obstrucţie laringeală (laringită, edem/ inflamaţia laringelui) – 2 – 3 săptămâni după expunere, RADS: pneumonită, bronhoconstricţie şi reacţie de hiper-sensibilitate: 3 săptămâni după expunere.
„Foarte important, dacă aţi inhalat gaz lacrimogen/ iritant (CS/OC) şi experimentaţi în următoarele 2 săptămâni simptome atipice, orice sângerare a mucoaselor (tuse cu urme de sânge sau vărsături cu sânge), mergeţi la cea mai apropiată cameră de gardă. Aceste manifestări sunt rare, atipice dar cu potenţial sever. În cele mai recente recenzii de literatură durata medie a simptomelor respiratorii a fost de 22 de zile pentru tuse, 33 de zile pentru dispnee (dificultăţi de respiraţie) şi 38 de zile pentru dureri în gât. Având în vedere cauza, care aici este mixtă, atât iritarea căilor respiratorii cât şi afectarea schimburilor de gaze la nivel pulmonar, discutaţi cu un specialist pneumolog despre soluţii. Pe româneşte, nu trece nici cu sirop de tuse, nici cu pătlagină. Fiţi precauţi şi responsabili", a scris medicul, pe pagina sa de Facebook.
