Explicațiile Armatei după drona rusească căzută în Galați: „Nu putem distruge ținte deasupra zonelor locuite”
MApN susține că drona rusească prăbușită pe un bloc din Galați nu a reprezentat un atac direct asupra României, ci un efect al războiului din Ucraina. Oficialii militari afirmă că restricțiile legale și riscurile pentru populația civilă au făcut imposibilă doborârea dronei.
Într-o conferință de presă susținută după incidentul din Galați, generalul de brigadă Gheorghe Maxim a declarat că autoritățile române monitorizează permanent situația de la granița cu Ucraina și că nu există indicii privind un atac deliberat asupra teritoriului României.
Explicațiile Armatei după drona rusească căzută în Galați: „Nu putem distruge ținte deasupra zonelor locuite”
"Situația este sub control. Nu ne confruntăm cu un atac asupra României. Ne confruntăm cu efectele unui conflict în imediata apropierea țării noastre", a precizat generalul Gheorghe Maxim.
Potrivit oficialului MApN, particularitățile zborului dronei au redus considerabil timpul disponibil pentru luarea unei decizii de interceptare.
Citește și: De ce nu a fost doborâtă drona căzută în Galați? MApN: „Să tragi cu o rachetă înspre oraș era exclus"
"În cazul dronelor de mici dimensiuni care zboară la altitudini reduse și cu viteze relativ mici, timpul pentru identificare, evaluare, clasificarea amenințării aeriene și luare unei decizii de angajare și de combatere este uneori extrem de scurt. Decizia pilotului este fundamentată pe un calcul riguros de management al riscurilor", a explicat generalul.
Citește și: O dronă rusească Geran-2 s-a prăbușit și a explodat peste un bloc din Galați. F-16-urile nu au interceptat-o
MApN: Resturile rezultate după interceptare puteau provoca pagube mai mari
Reprezentanții Armatei Române susțin că o eventuală doborâre a dronei deasupra unei zone urbane putea avea consecințe mai grave decât impactul aparatului în sine.
"O eventuală angajare deasupra unei zone urbane prezintă riscuri semnificative pentru siguranța populației și a infrastructurii. În multe situații, resturile în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau mai grave decât impactul dronei în sine. În acel moment nu aveam informații dacă e o dronă cu încărcătură de luptă sau o dronă de înșelare", a declarat Gheorghe Maxim.
Acesta a precizat că structurile Armatei Române și celelalte instituții implicate continuă să monitorizeze spațiul aerian și sunt pregătite să intervină atunci când situația o impune.
Restricțiile legale și lipsa amplasamentelor limitează reacția armatei
Generalul Gheorghe Maxim a explicat că legislația aplicabilă pe timp de pace impune limite clare în ceea ce privește folosirea armamentului împotriva unor ținte aeriene aflate în apropierea graniței.
"Prima limitare este una legală. Nu putem să executăm foc astfel încât proiectilul să violeze spațiul aerian al unei țări vecine. Știm că Ucraina este în război, dar România este în situație de pace. Nu putem lansa un proiectil care să ajungă în spațiul aerian al Ucrainei", a afirmat oficialul.
Potrivit acestuia, drona a evoluat pe teritoriul României doar câteva minute, timp insuficient pentru parcurgerea tuturor etapelor necesare unei angajări.
"Timpul de patru minute a fost extrem de scurt", a adăugat generalul.
Oficialul MApN a atras atenția și asupra dificultăților legate de amplasarea sistemelor antiaeriene în apropierea zonelor vulnerabile.
"Suntem într-o perioadă de pace, nu putem să amplasăm sisteme militare în orice loc de pe teritoriul național. Trebuie să avem acordul proprietarilor terenurilor și al autorităților pentru a amplasa astfel de sisteme, care au o rază de acțiune limitată, de la 1,5 km la 6 km", a explicat Gheorghe Maxim.
Potrivit acestuia, o interceptare ar fi fost posibilă doar dacă drona ar fi evoluat deasupra unei zone nelocuite, unde riscurile pentru populația civilă ar fi fost mult mai reduse.
