De ce marile orașe nu se răcesc în nopțile de vară? Temperaturi peste 20 de grade și în București
În perioadele calde, orașe precum București, Atena, Madrid sau Belgrad, dar nu numai, practic nu se răcesc în timpul nopții. Este vorba de un fenomen care se numește „noapte tropicală”, cu temperaturi de peste 20 de grade, iar un profesor din Serbia a explicat de ce apare.
„În Belgrad sunt de patru ori mai multe nopți tropicale în lunile de vară decât, de exemplu, în Zagreb, iar principalul motiv este lipsa verdeței și «betonarea» orașului”, spune profesorul la Facultatea de Silvicultură, Aleksandar Anđelković.
De ce marile orașe nu se răcesc în nopțile de vară? Temperaturi peste 20 de grade și în București
Expertul a declarat că datele Institutului Hidrometeorologic Republican din Serbia pentru Belgrad și orașele din zonă arată clar că centrul capitalei se încălzește incomparabil mai repede decât localitățile din vecinătate. Totul din cauza lipsei de verdeață.
Citește și: De ce avem temperaturi neobișnuit de mari în această perioadă? Explicațiile științifice
În timp ce Zagrebul are, așa cum a afirmat el, 23% de zone verzi în centrul său urban, municipalitățile centrale din Belgrad au doar nouă procente acoperite cu păduri și vegetație, iar centrul în sine doar aproximativ două procente, arată vreme.com.
Potrivit acestuia, Belgradul are o medie de 41,9 nopți călduroase pe an, iar Zagrebul 10 astfel de nopți pe an în ultimul deceniu.
Numărul nopților călduroase din Belgrad a crescut, așa cum a afirmat el, cu 573% față de deceniile anterioare.
Citește și: Codul roșu de caniculă face primele victime. Românii au leșinat de cald în locuri publice
„Datele pentru municipalitățile din centrul Belgradului sunt alarmante. Acum câteva decenii, media era de doar 7,3 nopți tropicale pe an, când temperatura nu scade sub 20 de grade Celsius”, a spus Anđelković.
Potrivit acestuia, în anul record 2024, au fost înregistrate nu mai puțin de 60 de astfel de nopți, iar în majoritatea lor temperaturile au fost peste 26-27 de grade Celsius și nu au scăzut toată noaptea.
Soluții pentru București
De altfel și un studiu realizat de climatologii Sorin Cheval și Alexandru Dumitrescu, împreună cu sociologul Irina Zamfirescu și publicat de Friedrich-Ebert-Stiftung Romania Office arată care ar putea fi unele soluții pentru a rezolva canicula din București.
„Pentru a proteja întreaga populație urbană din București de efectele caniculei, autoritățile ar trebui să adopte un set de măsuri integrate, printre care se numără: implementarea de soluții bazate pe natură (nature-based solutions) pentru combaterea efectului de insulă de căldură urbană, reducerea suprafețelor betonate și asfaltate acolo unde este fezabil, valorificarea mai bună a luciului de apă (râul Dâmbovița și salba de lacuri), amenajarea spațiilor verzi dintr-o perspectivă climatică nu doar de agrement, adaptarea infrastructurii publice la condiții climatice extreme (de ex. stații de autobuz acoperite, zone umbrite la semafor etc.), extinderea rețelei publice de cișmele și altele. În ceea ce privește clădirile, se recomandă aplicarea unor soluții de eficientizare energetică, inclusiv utilizarea de materiale care reflectă căldura, instalarea de acoperișuri verzi și promovarea construcției de clădiri cu consum energetic aproape zero (nZEB), cu scopul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră”, se arată în document.
