Cum schimbă decizia CJUE judecarea dosarelor de corupție. Explicația șefului Uniunii Barourilor
Traian Briciu, președintele UNBR, explică ce se întâmplă cu procesele în curs, cu sentințele definitive și de ce efectele nu sunt identice în toate cauzele.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat, joi, 16 iulie 2026, hotărârea în cauza Lin II, referitoare la calcularea termenelor de prescripție în dosarele privind fraudele grave care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.
Decizia a fost așteptată deoarece putea clarifica disputa dintre jurisprudența europeană și hotărârile instanțelor din România, în special Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin care regulile mai favorabile privind prescripția au fost extinse și asupra infracțiunilor comise în perioada 2014-2018.
Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), susține însă că noua hotărâre nu produce o schimbare radicală în practica instanțelor românești.
Citește și: CJUE, decizie privind prescripția în România. Abordarea ÎCCJ nu este conformă cu dreptul UE. Care e riscul?
Șeful UNBR: Decizia CJUE nu schimbă semnificativ situația
Într-o analiză acordată publicației „Adevărul”, Traian Briciu afirmă că hotărârea Lin II trebuie interpretată în continuarea deciziei Lin I, pronunțată de CJUE în anul 2023.
„Nu mi se pare că situația se schimbă semnificativ”, a declarat președintele UNBR, potrivit analizei publicate de „Adevărul” în 16 iulie 2026.
În opinia sa, CJUE nu a anulat în mod general efectele hotărârii ÎCCJ din 2022 și nici nu a stabilit că toate instanțele române trebuie să ignore automat standardul național privind aplicarea legii penale mai favorabile.
Briciu consideră că principiul „lex mitior” – aplicarea legii penale mai favorabile – reprezintă un standard de protecție derivat din Constituția României. El invocă articolele 15 și 20 din Constituție, care reglementează aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile și raportul dintre legislația internă și tratatele internaționale.
Citește și: Propunere revoluționară ca dosarele politicienilor să nu mai ajungă la prescripție. „Să dea termene la o zi”
Dosarele închise definitiv nu vor putea fi redeschise
Cea mai clară consecință a hotărârii Lin II privește dosarele în care instanțele au pronunțat deja hotărâri definitive prin care au constatat prescripția răspunderii penale.
Aceste soluții beneficiază de autoritatea de lucru judecat și nu mai pot fi repuse în discuție doar pentru că, ulterior, CJUE a oferit o altă interpretare a dreptului european.
Această concluzie este susținută atât de Traian Briciu, cât și de comunicatul oficial al CJUE. Curtea europeană arată că dreptul Uniunii nu impune redeschiderea proceselor în care o hotărâre definitivă a constatat deja prescripția, inclusiv în dosarele privind fraude grave care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.
Prin urmare, persoanele care au obținut o hotărâre definitivă de încetare a procesului penal ca urmare a prescripției nu vor putea fi judecate din nou pentru aceleași fapte.
CJUE introduce însă o distincție importantă: o hotărâre atacată prin recurs în casație nu este considerată, în principiu, ca având autoritate definitivă de lucru judecat. În asemenea situații, procesul poate continua, iar instanța națională trebuie să aplice interpretarea oferită de CJUE.
Ce se întâmplă cu dosarele de corupție aflate încă pe rol?
Situația este mai complicată în cazul proceselor care nu au fost soluționate definitiv.
Traian Briciu apreciază că hotărârea Lin II nu invalidează automat Decizia nr. 67/2022 a ÎCCJ și estimează că judecătorii români vor continua să aplice standardul național al legii penale mai favorabile.
Președintele UNBR susține că „instanțele vor continua să aplice soluția stabilită de Înalta Curte”, conform „Adevărul”.
Comunicarea oficială a CJUE conține însă o precizare mai categorică în privința dosarelor privind fraudele grave care afectează bugetul Uniunii Europene.
CJUE arată că instanțele române nu pot aplica Decizia ÎCCJ din 2022 în astfel de cauze dacă aceasta generează un risc sistemic de impunitate. Curtea europeană consideră că extinderea perioadei favorabile privind prescripția asupra faptelor comise între 2014 și 2018 nu este conformă cu dreptul Uniunii în dosarele care intră în această categorie.
Cu alte cuvinte, în dosarele aflate încă în judecată și care privesc fraude grave împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, judecătorii nu ar trebui să închidă procesul prin aplicarea mecanismului de prescripție stabilit de ÎCCJ în 2022.
Decizia nu se aplică automat tuturor faptelor de corupție
Hotărârea Lin II nu privește în mod automat fiecare dosar de corupție judecat în România.
Cauza analizată de CJUE se referă în mod direct la fraude grave care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. În dosarul care a generat sesizarea, administratorul unor societăți comerciale fusese acuzat de complicitate la evaziune fiscală prin emiterea unor facturi fictive.
Prejudiciul total produs bugetului de stat era de aproximativ 59.300 de euro, dintre care aproximativ 36.100 de euro reprezentau taxa pe valoarea adăugată, considerată resursă financiară a Uniunii Europene. Procesul fusese încetat de Curtea de Apel Oradea ca urmare a prescripției, iar procurorii au atacat soluția la ÎCCJ.
