CJUE, decizie privind prescripția în România. Abordarea ÎCCJ nu este conformă cu dreptul UE. Care e riscul?

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dezbătut o decizie a ÎCCJ din 2022 prin care s-a aplicat retroactiv prescripția pentru dosarele penale începând cu data de 1 februarie 2014 până în 2018.

A stabilit că decizia nu este conformă cu dreptul Uniunii și că prescripția nu se aplică la dosarele aflate pe rol iar instanțele naționale nu trebuie să aplice decizia Înaltei Curți atunci când aceasta ar putea duce la nesancționarea unor fapte grave de fraudă. 

CJUE, decizie privind prescripția în România. Abordarea ÎCCJ nu este conformă cu dreptul UE. Care e riscul?

„Curtea precizează că, având în vedere importanţa pe care o are principiul autorităţii de lucru judecat în dreptul Uniunii, acest drept nu impune repunerea în discuţie a hotărârilor care au dobândit autoritate de lucru judecat şi care au constatat, în aplicarea deciziei din anul 2022 a ICCJ, prescripţia răspunderii penale pentru fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii", precizează CJUE.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a clarificat, în cadrul Hotărârii Lin II, pronunțată pe 16 iulie, două teme mari ridicate de Înalta Curte de Casație și Justiție: 

-pe de-o parte, să se înțeleagă ce înseamnă „fraudă gravă” care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene;

-pe de altă parte să explice cum trebuie aplicată o altă hotărâre a CJUE din 2023, care vizează prescripția în cazurile de fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, scrie Digi24. 

Hotărârea Lin II, adică decizia CJUE din 16 iulie, a pornit de la un dosar în care administratorul a două companii a dat facturi fictive pentru a permite unei a treia companii să își reducă baza de impozitare.

Prejudiciul stabilit în acest dosar asupra statului român este de aproximativ 59.000 de euro, în timp ce valoarea TVA care a fost eludată, aducând atingere intereselor financiare ale UE, este de 36.000 de euro.

Administratorul, urmărit penal pentru complicitate la evaziune fiscală, a scăpat de condamnare, fiind constatată prescripția răspunderii penale printr-o decizie a Curții de Apel Oradea.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a contestat hotărârea la ÎCCJ, „considerând că instanța a încetat în mod greșit procesul penal” în momentul în care a invocat decizia Înaltei Curți din anul 2022, practic fără să țină cont de decizia CJUE din 2023. 

Astfel, ÎCCJ a cerut noi clarificări de la CJUE, iar de aici s-a ajuns la decizia (Hotărârea Lin II) din 16 iulie.

Într-o primă reacție după această decizie, Înalta Curte transmite că a aplicat cu bună credință dreptul european în ansamblul său, iar în abordarea în materia prescripţiei răspunderii penale a aplicat dreptul Uniunii în conformitate cu mecanismul de protecție prevăzut de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Citește și: Comisia Europeană trimite România la CJUE. Farmaciile nu primesc banii pe medicamentele compensate la timp